2025. AERONAVELE DE LUPTA F-35. O NOUA TEAPA AMERICANA ?
Foto: 2022. Momentul când un avion de luptă F-35 al armatei americane se prăbușește la aterizare.
Retragerea MIG-urilor 21.
Luni, 15 mai 2023, MiG-urile 21 ale României au FOST retrase definitiv din activitate. Nu mai erau nici multe, nici nu se mai simțeau prea bine, de aproape un an nu mai zburau și, în general, erau foarte departe de zilele în care constituiau fala Aviației românești.
În 1961, România a început să opereze avioanele MiG 21. A comandat și a cumpărat din URSS, de-a lungul timpului, până în 1989, nu mai puțin de 400 de bucăți. Dintre acestea, peste 100 au fost modernizate începând cu anul 1997.
Atunci când ultimele MiG 21 au decolat și aterizat pe bazele militare din țara noastră, este posibil ca cel puțin unul dintre ele să aibă venerabila vârstă de 62 de ani. Până și militarii din oase, carne și sânge se pensionează mult mai devreme.
Dacă, însă, n-ar fi existat accidentele din martie 2022, de la Mihail Kogălniceanu, care au ucis un pilot de MiG și un întreg echipaj al unui elicopter de salvare, probabil că MiG-urile 21 ar fi executat și astăzi misiuni de poliție aeriană pe deasupra Mării Negre și cine mai știe pe unde.
MiG-urile 21 au lăsat în urmă
- 13 piloți morți în cele 33 de incidente petrecute cu acest avion din 1989 încoace. România a pierdut 25 de avioane MiG 21, între 1994 și 2022, în timp de pace, fără ca acestea să zboare vreo secundă măcar deasupra vreunei zone de război. Avioanele n-au căzut lovite de inamic, n-au fost pierdute în luptă, ci s-au făcut una cu pământul din cauza decăderii generale a armatei române.
- Cele 25 de MiG-uri 21 au căzut, în principal, din cauza vechimii conceptuale, a uzurii, a oboselii materialelor. Dacă a fost și eroare umană la mijloc, aceasta n-a aparținut în principal piloților, ci șefilor mult mai rotofei ai Aviației, care n-au fost capabili să lupte pentru arma lor, n-au asigurat nici baza materială necesară și n-au oferit nici oamenilor șanse reale la viață. Când un pilot de supersonic zboară doar zece ore pe an, așa cum se întâmpla în anii ’90, din cauza lipsei combustibilului sau a pieselor de schimb, nu prea puteai numi acel pilot militar antrenat.
Aviația militară a României
a fost condusă, din 2018 pana in noiembrie 2023, de către generalul-locotenent Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene.
Pe generalul Pană, Revoluția l-a prins ca proaspăt absolvent al școlii de ofițeri de aviație de la Boboc, repartizat ca pilot la centrul de trecere pe avioane supersonice de la Bacău. După această perioadă de pregătire, Viorel Pană a fost trimis ca pilot de vânătoare la Deveselu, unde, însă, n-a stat nici măcar un an întreg, transferându-se la baza de la Otopeni și devenind pilot pe avioanele de transport.
Iar asta se vede.
Căci în Aviația noastră, numărul avioanelor de transport (14) era, in 2023, aproape egal cu cel al avioanelor de luptă (17). În caz de război, cel mai probabil ne vom pierde avioanele de luptă în primele 24 de ore, dar în același interval de timp viteaza escadrilă de transport va reuși să evacueze spre țări mai sigure întreaga conducere a Armatei române.
Dacă vă întrebați care este, în acest moment, rolul nostru printre aviațiile aliaților din NATO, probabil că noi suntem ăia desemnați să cărăm mobila generălimii, de la un exercițiu militar la altul.
Nici la poliție aeriană pe flancul estic al NATO nu avem cum excela, cu doar 17 F-16 dintre care doar 80% sunt mereu în stare de funcționare RELATIVA, dar la cărăușie probabil nu ne bate nimeni.
De când Forțele Ariene ale României
sunt conduse de către generalul-locotenent Viorel Pană, Aviația militară a României a ajuns în cea mai precară stare din toată istoria sa.
În 1913, înainte de intrarea în primul război mondial, Aviația României avea 25 de avioane gata de luptă, cu opt mai multe decât astăzi. Iar atunci aviația era realmente la începuturi, importanța sa ca armă fiind mult scăzută. Și tot aveam, repet, cu opt avioane de luptă mai multe decât astăzi.
Despre perioada celui de-al doilea război mondial, nici nu mai are rost să vorbim în termeni comparativi. Atunci, România își producea în țară propriile avioane de luptă (IAR 80, IAR 81 și IAR 37), mai producea, sub licență, avioane nemțești, italiene și poloneze și opera pe câmpul de luptă avioane germane, italienești, franțuzești, poloneze și chiar britanice. Nu, aviația militară a României din al doilea război mondial nu se poate compara cu aviația militară a României de astăzi.
Atunci când Viorel Pană
a ajuns șef al SMFA, decizia achiziționării unei escadrile F-16 la mâna a treia, de la polonezi, fusese luată de multă vreme și achiziția fusese finalizată. Nu veniseră toate avioanele și nici tot armamentul pentru ele, dar nu avea să mai dureze mult.
Bine, nici astăzi cele 17 F-16 nu sunt înarmate decât pentru una-două misiuni fiecare, că după aia li s-ar termina rachetele. Dar pentru a ajunge acolo, ar trebui ca cele 17 F-16 să mai apuce să se ridice și a treia oară, de la sol, în condiții de război, ceea ce este greu de crezut.
În vremea generalului Pană, România a mai luat o decizie strategică importantă: achiziția a 32 de avioane F-16 de la Norvegia.
Avioanele sunt vechi de aproximativ 50 de ani, având aproape vârsta MiG-urilor 21 care au fost retrase din activitate în luna mai, dar asta nu mai contează. Important este că luăm 32 de avioane pe care norvegienii le trimiseseră la FIARE VECHI / dezmembrări, la începutul anului 2022, pentru a opune unor eventuali inamici o flotă aeriană importantă: 49 de avioane F – 16.
Dacă aviația modernă ar însemna drifturi la sol cu supersonicul, probabil că am fi printre cei mai șmecheri din lume. Dacă, desigur, am avea bani să schimbăm cauciucurile la timp.
Pentru a mai schimba din imaginea asta
destul de deprimantă a aviației românești, s-a hotărât, în sfârșit, că se vor cumpăra și avioane de ultimă generație (a V-a, mai exact), PENTRU ROMANIA. Așa s-a ajuns că vom plăti 6,5 miliarde de euro/dolari pentru 32 de avioane F-35 nou-nouțe, DE 29 DE ANI!!!
Cât de bune sunt aceste avioane și cât de utile în tipul de război care se duce astăzi, CU DRONE SI RACHETE, vom mai vedea. DOAMNE FERESTE DE O DEMONSTRATIE REALA!. Problema este ca le vom primi, cel mai curand, in 2035, cand aparatele vor implini 29 de ani vechime, perioada in care, inamicul de serviciu al Romaniei, adica Rusia, a progresat si va progresa incredibil din punct de vedere tehnologic.
Plata acestor „tinere” aeronave se va face anticipat.
Precum la bordel, iar receptionarea lor sta sub semnul intrebarii, avand in vedere ca am mai patit-o cu gigantul american Bechtel, care, desi a fost platit pentru autostrada Transilvania, Brașov – Cluj – Borș (Bihor), acesta nu si-a respectat angajamentul.
Statul român a plătit, până la momentul rezilierii contractului, aproape jumătate din suma convenită inițial, de 2,2 miliarde de euro, însă au fost construiți doar 60 de kilometri de autostradă, din cei 410 kilometri proiectați ai Autostrăzii Transilvania (Brașov-Borș). Suma exactă a jafului executat de Bechtel la finantele Romaniei a fost de 526 milioane de euro.
Desi este prevazut in contract ca receptionarea aparatelor, de catre partea romana, sa se realizeze in 2035, suntem convinsi ca aceasta data nu va fi respectata, căci coada de așteptare la primirea comenzilor de F-35 este enormă.
La finanțarea programului au participat nu doar SUA, ci și alte șapte țări membre NATO, care au băgat bani în dezvoltarea avionului și care au prioritate în onorarea comenzilor. Nici SUA, titularul de contract, nu au primit, până astăzi, nici măcar 40% din avioanele comandate, așa că ce să mai vorbim despre celelalte țări care și-au lăsat sacoșa la coadă.
Dar important este ca le plătim, așa cum am mai făcut deja până acum. Că le vom primi peste 5, peste 10 sau 15 ani, asta este mai puțin important.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
