2025. PRAFUL SI PULBEREA SE VA ALEGE DE ROMANIA.
FOTO: Istorie.
Guvernul execută, din nou, ordinele Comisiei Europene. Se pregătește demolarea barajelor de pe râuri.
Ministerul Mediului din Romania a modificat procedura de trecere în conservare, postutilizare sau abandonare a barajelor, ca răspuns la directivele europene, permițând mult mai ușor demolarea acestora.
Este vorba despre Directiva privind restaurarea naturii și Directiva cadru privind apa, care au ca scop eliminarea barierelor existente în râurile din UE și 25.000 km de râuri cu curgere liberă până în 2030, prin eliminarea barajelor din calea apelor curgătoare.
În afară de rolul hidroenergetic, barajele de pe râuri au un rol extrem de important în prevenirea inundațiilor. Comisia Europeană , adică Ursula von der Leyen, a stabilit, însă, că acestea trebuie demolate în numele biodiversității, invocând imposibilitatea circulației apelor, a sedimentelor, a peștilor și a altor organisme.
Peste un milion de bariere artificiale (baraje, deversoare și stăvilare) sunt construite pe râurile Europei, iar noile norme au ca scop eliminarea multora dintre barierele existente în râurile din UE, pentru a asigura o mai mare continuitate a rețelelor fluvial, se arată în Directiva privind restaurarea naturii.
Obiectivul este ca 25 000 km de râuri să aibă curgere liberă până în 2030.
”Întrucât datele privind barierele fluviale sunt încă insuficiente, unul dintre obiectivele noilor norme este de a elabora un inventar al barierelor prezente în întreaga UE. Eforturile de eliminare se vor concentra pe barierele învechite și ieșite din uz”, susținea, inițial, Comisia Europeană.
Statelor membre li s-a solicitat să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor-cheie luate pentru a reduce presiunile, cum ar fi eliminarea obstacolelor din calea râurilor. Directiva cadru privind apa le impune statelor membre să asigure controale ale condițiilor hidromorfologice ale corpurilor de apă, care pot lua forma unei cerințe de autorizare sau înregistrare prealabilă.
Potrivit Comisiei Europene, au fost raportate măsuri pentru îmbunătățirea continuității longitudinale a apelor de suprafață din 20 de state membre, care au susținut că sursele principalelor presiuni asociate cu aceste măsuri sunt barajele, barierele și ecluzele. Șapte state membre, printre care și România, au transmis că vor înregistra progrese în ceea ce privește stabilirea continuității longitudinale pe baza măsurilor planificate a fi puse în aplicare.
Demolări pe bandă rulantă.
În actul normativ inițial al Ministerului Mediului, declanşarea operaţiunilor de abandonare a barajelor putea avea loc doar ca urmare a solicitării deţinătorilor barajelor, atunci când aceştia constatau că nu se pot îndeplini exigenţele de performanţă necesare conform legii, barajele respective prezentând un risc asociat inacceptabil, ca urmare a dispoziţiei organelor de control, în urma unor expertize efectuate care arată ca barajele prezintă un risc asociat inacceptabil, constituind un real pericol pentru populaţie şi mediu, precum și în urma unor accidente, atunci când concluziile expertizei specifică expres abandonarea, datorită costului foarte ridicat al refacerilor necesare, precum şi neîndeplinirii exigenţelor de performanţă şi a criteriilor de siguranţă.
Noua procedură elaborată de Ministerul Mediului prevede că se poate propune abandonarea barajelor în mai multe situaţii.
Astfel, desființarea barajelor se poate face ca urmare a solicitării deţinătorului cu orice titlu al barajului, atunci când acesta este singurul beneficiar al folosinţelor asigurate, ca urmare a solicitării deţinătorului cu orice titlu şi cu acceptul beneficiarilor folosinţelor, alţii decât deţinătorul, inclusiv a reprezentanţilor comunităţilor protejate la inundaţii de amenajarea hidrotehnică realizată de baraj, dar și ca urmare a solicitării deţinătorului cu orice titlu, în cazul unor soluţii de modernizare a amenajării hidrotehnice.
Undă verde pentru atacul ONG-urilor.
Potrivit proiectului de ordin al Ministerului Mediului, barajul poate fi desființat și la solicitarea deţinătorului cu orice titlu, în cazul unor proiecte de postutilizare sau prin dispoziţia autorităţilor competente, în urma unor expertize efectuate conform legislaţiei siguranţei barajelor sau al sistemului calităţii în construcţii, realizate de experţi certificaţi, din care rezultă că nu se pot îndeplini exigenţele de performanţă necesare conform legislaţiei în vigoare, barajul respectiv reprezentând un factor de risc inacceptabil pentru populaţie, obiectivele socio-economice, mediu sau proprietate.
Totodată, abandonarea barajelor mai poate fi decisă și prin hotărâri judecătoreşti definitive, atunci când se constată nerespectarea cadrului legal din domeniul sistemului calităţii în construcţii, al siguranţei barajelor, al gospodăririi apelor sau al protecţiei mediului, lăsând cale liberă ONG-urilor pentru a solicita desființarea acestora în instanță.
CANALIILE IPOCRITE CARE VOR DISTRUGE ROMANIA.
Profesorul universitar de economie Cristian Păun arată într-o analiză acidă, pe pagina sa de Facebook, că mediul de afaceri din Romania nu plătește astăzi taxe mai puține prin comparație cu regiunea.
„Fără măsurile fiscale de început de an, regimul fiscal pentru mediul de afaceri din România este la nivelul țărilor din regiune cu care concurăm pe piața unică. (…) În România, cumulat, se plătește astăzi pentru salariu un procent de 42,6%. (cu circa 8% mai mare decât media OCDE)”, explică, printre altele, reputatul economist.
„Bă, ipocriților!
Mediul de afaceri este admonestat obraznic de politruci plătiți cu sinecuri grase că este ipocrit. Că plătește taxe prea puține în România, prin comparație cu alte țări din UE. Că presiunea fiscală de la noi este mică și că, pentru a avea ”o țară ca afară”, trebuie să cotizeze și să nu se mai smiorcăie. Pentru că nu mai ajung banii de sinecuri și de sinecuriștii aflați în plată, desigur.
-
Fără măsurile fiscale de început de an,
– creșterea impozitului pe dividende,
– reducerea plafonului pentru microîntreprinderi,
– taxa pe stâlp,
– creșterea salariului minim,
regimul fiscal pentru mediul de afaceri din România este la nivelul țărilor din regiune cu care concurăm pe piața unică.
– In Romania este de 16%,
– in Bulgaria de 10%,
– în Cehia este de 19%,
– în Croația este de 18%,
– în Estonia este de 20%,
– în Ungaria este de 10,8%,
– în Letonia este de 20%,
– în Lituania este de 15%,
– în Polonia de 19%,
– în Slovacia este de 21%,
– în Slovenia este de 19%.
Media UE-27 este de 21,2% (date 2023). Avem impozitare mai mică decât media UE-27 cu circa 5% când vine vorba de impozitarea profitului, dar sunt țări în regiune cu impozitare mult mai mică decât avem noi, respectiv Bulgaria, Ungaria, Serbia, Lituania etc. – datele acoperă 2023, Sursa 1.
Media contribuțiilor pe salarii în țările OCDE este de 34,8% (2023). Pe primele locuri se situează Belgia, Germania sau Austria. Atenție, însă, această medie este calculată pe angajat care este singur, nu are familie, nu are membri de familie în întreținere.
Această medie a scăzut constant în ultimii 20 de ani, de la 36,2% în 2000, la 34,8% în 2023 (Sursa 2). Dacă se iau în calcul și aceste lucruri, media scade semnificativ. În Polonia, de exemplu, total contribuții pe salarii la un angajat singur sunt pe la 34% dar scad pe la 14% dacă vorbim de un cuplu cu doi copii în întreținere, în care un singur membru din familie câștigă venituri din muncă.
În România, cumulat, se plătește astăzi pentru salariu un procent de 42,6%. (cu circa 8% mai mare decât media OCDE). Cu foarte mici excepții, țările din regiune au impozitare mai mică decât noi când vine vorba de costul cu forța de muncă: Slovenia are 43,3%, Slovacia 41,6%, Cehia 40,2%, Estonia 39,4%, Lituania 38.9%, Ungaria 41,2%, Polonia 34.3% sau Bulgaria 24,9% (cel mai mic procent din UE).
Informația propovăduită de politrucii și sinecuriștii puterii că suntem paradis fiscal în regiune sau că plătim cele mai mici taxe în regiune, când vine vorba de mediul de afaceri, este complet falsă.
– România impozitează mai puțin profitul cu vreo 4-5% decât media regiunii (Europa de Est, UE) ;
– România impozitează mai mult forța de muncă (cost de producție) cu vreo 2-8% (Europa de Est, UE).
Cota de TVA nu merită luată în considerare pentru mediul de afaceri, pentru că ea este o taxă care se regularizează, se aplică și se plătește de afacere, doar pentru valoarea adăugată de aceasta. Desigur, este importantă pentru afacerile care adaugă în România valoare mare. Dar ele sunt foarte puține astăzi.
Nu în ultimul rând, ritmul redus cu care se dezvoltă România și cu care statul produce infrastructura și bunurile publice vitale pentru mediul de afaceri reprezintă costuri adiționale, taxe adiționale și nevăzute. Faptul că nu ai autostrăzi, nu ai drumuri bune, nu ai căi ferate rapide, nu ai sistem energetic care să producă energie ieftină, faptul că nu ai gaze ieftine etc. sunt costuri adiționale care înglobează în ele multe taxe plătite de mediul de afaceri. De birocrație și corupție nu mai aduc vorba, fiind și ele costuri adiționale.
Observați, nu se mai întâmplă ceva spectaculos de ceva ani pe aici. Situația obligă să găsim la raft produsele românești mai greu, mai scumpe și cu o calitate mai proastă, mai mereu. Și să preferăm produsele realizate de mediul de afaceri din jurul țării noastre care, de ceva vreme, este mult mai competitiv ca noi. La fel, de transparență și predictibilitate, dialog social etc. nici nu poate fi vorba.
Nu, România de ceva vreme nu mai este un paradis fiscal! Dacă a fost vreodată așa ceva…
Bă, politrucilor!”.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
