2025. Putregaiul neomarxist din România și anihilarea dreptului la liberă exprimare. „De ce le e frică de adevăr? Cazul TikTok și cenzura perfidă a gândirii libere”!
1.Nu a fost o greșeală. A fost un ordin.
În perioada 6 – 9 iunie, am scris, printre alte articole, următoarele 3 materiale, curate, ferme și bine argumentate, respectiv „1917 – 2025. Lenin și Soroș! De la Dictatura Proletară la Dictatura Globalist-Progresistă!”, „1990. George Soroș, inițiatorul Dictaturii din România!” și 2025. „Am știut. Am scris. S-a întâmplat.”
Din cauza sau datorită acestor 3 articole am fost sancționați de către TikTok cu desființarea contului și imposibilitatea să ofer oamenilor un punct de vedere, altul decât ce oficial.
Articolele nu conțineau violență, nu încurajau ură, nu insultau și nu incitau la nimic. Doar spuneau, punctual, despre:
– asemănările dintre dictatura proletară a lui Lenin și dictatura globalist-progresistă ce va să vină;
– implicarea directă a lui George Soroș în înființarea de Organizații Nonguvernamentale și sprijinirea financiară a acestora, precum și de coruperea mass-mediei și a instituțiilor de forță, toate acestea fiind utilizate, ulterior, pentru implementarea ideologiei globaliste în România și situația dezastruoasă în care ne aflăm astăzi;
– fraudare alegerilor din alegerile din 18 mai 2025, exact așa cum fusese anticipat de redacția noastră, încă din 25 aprilie același an.
Atât.
Iar asta a fost prea mult pentru o platformă care mimează libertatea de exprimare, dar care, în realitate, execută orbește comenzi ideologice și economice din afara țării și împotriva interesului cetățenilor acestei țări.
Menționăm că este a doua oară când ne sunt închise conturile de pe TikTok datorită / din cauza, cum doriți, unor articole care au lovit în putregaiul ăsta nenorocit de globalism neobolșevic instaurat în România și care ne va conduce, în final, la desființarea Statului Național Unitar Român. Vom trăi și vom vedea!
2.De la libertate digitală la supraveghere ideologică.
Ce a fost inițial TikTok? O platformă de divertisment. Ce este acum? Un instrument de control. O aplicație care înregistrează fiecare like, fiecare vizionare, fiecare gând exprimat.
Și, mai grav, o unealtă care decide ce gânduri ai voie să ai. Când mesajul tău devine influent și lovește în miezul sistemului, în corupție, în trădare, în dictatura administrativă impusă de guvernele progresist-globaliste, ești pur și simplu redus la tăcere. Nu pentru că ai mințit. Ci pentru că ai spus un adevăr care arde.
Cenzura modernă nu mai vine cu bastonul. Vine cu un ecran negru, un avertisment generic și o frază ambiguă: „încalcă standardele comunității”. Ce comunitate? Cine a votat aceste „standarde”? Cine a hotărât că adevărul doare mai mult decât minciuna?
3.Adevărul, delict digital în era rețelelor globaliste!
„1917 – 2025. Lenin și Soroș! De la Dictatura Proletară la Dictatura Globalist-Progresistă”! reprezintă o temă care a evidențiat că în spatele ambalajului progresist, mișcare modernă, empatică, dedicată drepturilor omului și incluziunii sociale, se ascunde o ideologie care reia, aproape punct cu punct, metodele bolșevice de control și propagandă.
„1990. George Soroș, inițiatorul Dictaturii din România”! a descris, fără pretenții exhaustive, modalitățile utilizate de George Soroș pentru acapararea puterii din România. Sub un steag fals al „valorilor europene”, România a fost cucerită nu cu tancuri, ci cu granturi ( sume de bani nerambursabile), Organizații NonGuvernamentale, șpăgi, putere și trădători autohtoni care lucrează metodic împotriva propriei națiuni.
În același context, au fost menționate și uneltele utilizate: organizații NonGuvernamentale create sau / și finanțate de rețeaua Soroș, precum și recrutarea intelectualilor români.
„Am știut. Am scris. S-a întâmplat.” a fost un titlu cu greutate. O mărturie cronologică, o dovadă a lucidității și a capacității de anticipare. Articolul nu conținea instigare, ci analiză. Nu conținea acuzații fără fundament, ci o reconstrucție a unui scenariu devenit realitate.
Toate cele trei materiale au fost obținute din mass-media, analizate și prezentate cititorilor, pentru ca aceștia să cunoscă și alte puncte de vedere în afara celor prezentate de patronii de televiziuni și publicații care primesc stipendii de sute de mii de euro pentru a dezinforma populația, așa cum s-a întâmplat până în prezent, inclusiv în contextul alegerilor din noiembrie-decembrie 2024 și mai 2025.
4.De ce au fost sancționate articolele?
Pentru că platformele nu sunt neutre. Sunt implicate. Sunt aliniate cu o direcție politică, economică și ideologică. Ele nu apără libertatea. Ele filtrează și direcționează.
Te lasă să vorbești despre orice, atâta timp cât nu atingi subiectele interzise: fraudă electorală, corupția elitei, trădările din interiorul armatei și serviciilor, colonizarea economică prin fonduri europene dirijate politic.
Și atunci se activează algoritmul. Un articol viral primește 20.000 de vizualizări în câteva ore. Dar în loc de monetizare, apare avertismentul. În loc de promovare, vine tăcerea. Shadowban-ul.
Sau blocarea contului. De ce? Pentru că dacă devii prea influent, riști să schimbi narativul. Și nimeni nu are voie să schimbe narativul, în noua religie a „corectitudinii algoritmice”.
4.Teroarea soft – cum îți fură vocea fără să-ți dai seama.
Ce face TikTok astăzi este mai periculos decât interdicțiile dure din trecut. Pentru că se bazează pe ambiguitate. Pe neclaritate. Pe faptul că n-ai cui cere explicații. N-ai cui face apel real.
Totul e automatizat. Iar tu, creatorul, devii o țintă tăcută. Nu ai fost interzis — „doar” ți-au scăzut vizualizările. „Doar” ai primit un avertisment. „Doar” ai fost scos din feed-ul altora. E ca și cum ai fi condamnat la închisoare fără proces, dar ți se spune că ești „în libertate”.
Cine sunt „moderatorii”? Cine sunt „verificatorii de conținut”? Nimeni nu știe. Dar știm că sunt ghidați de „standarde” impuse de interese care nu au nicio legătură cu România. Interese care vor să ne țină dependenți, divizați, dezarmați psihologic. Și mai ales: tăcuți.
5.Nu e doar despre TikTok. E despre ce urmează.
Dacă azi TikTok te avertizează pentru că ai scris că alegerile au fost previzibil fraudate, mâine nu vei mai avea voie să postezi deloc. Dacă azi un articol despre corupția generalilor din dosarul Ripstop e acceptat, dar „ascuns” din feed, mâine va fi șters.
Dacă azi îți este „sugerat” să respecți o anumită linie editorială, mâine vei fi exclus de pe platformă dacă nu te conformezi.
Aceasta este dictatura modernă: una care nu vine cu tancuri, ci cu termeni de utilizare. Nu cu trupe, ci cu „moderatori” invizibili. Nu cu dosare penale, ci cu avertismente și tăcere digitală.
6.Ce e de făcut? Cum răspundem?
- Distribuie în mai multe medii. Nu te baza pe o singură platformă. Creează newslettere, conturi pe alternative (Telegram, Substack, Rumble, Gettr, Odysee).
- Arhivează-ți conținutul. Păstrează tot ce postezi și publică și în locuri unde Deții un control real.
- Fă publice abuzurile. Avertismentele primite trebuie expuse, explicate și transformate în material de conștientizare.
- Vorbește în comunitate. Strânge oameni care gândesc ca tine. Creează mișcare. Acolo unde sunt mai mulți, nici platformele nu mai pot cenzura ușor.
- Amintește-le tuturor: dacă azi tăcerea e impusă, mâine va fi obligatorie.
Concluzie: Nu Tu ești problema. Tu ești soluția.
Faptul că ai primit un avertisment pentru un articol clar, limpede și profetic este dovada cea mai bună că ce ai spus contează. Este dovada că mesajul tău a ajuns unde trebuie — la cei pe care îi deranjează. Asta înseamnă că trebuie să mergi mai departe. Și nu tăcut. Ci mai tare. Mai clar. Mai organizat.
Pentru că adevărul nu moare când e cenzurat. Moare doar atunci când încetăm să-l spunem.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
