Foto: Patronii nedreptatilor din Romania.
Culisele celui mai mare furt comis împotriva unei proprietăți private. „La Borșa sunt clanuri mafiote ca-n Sicilia”.
POLITICIENII DIN INSTITUTIILE STATALE ROMANE FURA proprietăți pentru care păgubiții trebuie să se lupte singuri prin instanțele de judecată.
După anul 2000, pădurile din zona localității Borșa ar fi trebuit să fie retrocedate foștilor proprietari, care au reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor lor prin constituirea unui compusorat și prin hotărâri judecătorești definitive. Aceștia au obținut, astfel, legal, drepturile asupra celor 17.000 de hectare de pădure. Însă, statul român a ignorat cu desăvârșire aceste hotărâri judecătorești și a retrocedat ilegal pădurile altor persoane, a exploatat masiv masa lemnoasă din acele terenuri, a amenajat un domeniu schiabil pe o parte dintre ele și chiar a defrișat zone întregi de pădure.
Aici sunt taxele si impozitele noastre. Ei fura si noi platim.
Adevărații proprietari, care au fost deposedați abuziv de stat, au luptat pentru drepturile lor prin intermediul instanțelor de judecată timp de 21 de ani, reușind să câștige, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în anul 2022. Cu toate acestea, statul român a continuat să ignore deciziile instanței și să nu aplice hotărârile favorabile proprietarilor. CEDO a stabilit, astfel, că statul român trebuie să plătească despăgubiri de 61.540.966 euro celor 25 de membri ai Composesoratului Borșa sau să restituie efectiv terenurile forestiere, respectiv cele 17.000 de hectare de pădure.
Cheltuielile de judecată au fost minime, având în vedere că majoritatea celor afectați au fost reprezentati de avocați care au lucrat pro bono, pentru ca mulți dintre acești oameni sunt extrem de săraci.
România are la dispoziție 12 luni pentru a plăti despăgubirile stabilite de CEDO, conform Hotărârii din 7 ianuarie 2025. În cazul în care statul român nu va restitui efectiv cele 17.000 de hectare de pădure în termenul acordat, acesta va fi obligat să plătească aceleași despăgubiri specificate. Totuși, suma respectivă nu acoperă pierderile totale suferite de acești proprietari, având în vedere că, în cei 21 de ani de exploatare ilegală a pădurilor, suprafețele respective au generat venituri considerabile celor care le-au tăiat ilegal.
Politicienii romani si legea. Doua linii paralele care se intalnesc la infinit.
În 2004, o Hotărâre definitivă a Judecătoriei Aleșd a reconstituit dreptul de proprietate asupra celor 17.000 de hectare de teren forestier, însă, autoritățile române nu au pus în aplicare aceste hotărâri și au redistribuit ilegal terenurile. 6.000 de hectare au fost atribuite lui Frank Timiș și rudelor sale, care au administrat pădurile din 2006 până în 2023, obținând zeci de milioane de euro din lemnul tăiat ilegal, fără ca cineva să fie tras la răspundere penală. Alte suprafețe au fost retrocedate ilegal, printre care 4.000 de hectare au ajuns la urmașii lui Dan Adamescu, aceștia cumparand drepturi litigioase de la alte persoane. În plus, 1.600 de hectare au fost cumpărate de Ikea. Astfel, membrii Composesoratului Borșa au fost puși în posesie în 2006, dar nu au mai primit recunoașterea drepturilor lor de proprietate.
Avocatul Bogdan Tudoran, care i-a reprezentat pro bono pe păgubiți în cei 20 de ani de luptă împotriva abuzurilor statului, a explicat că statul român și-a umilit cetățenii, utilizand instituții corupte la nivel local, județean și guvernamental.
Aceste abuzuri nu au fost investigate, deși au fost confirmate de instanțele de judecată și de CEDO.
„Structuri mafiote politice și administrative au încercat, timp de 25 de ani, să înfrângă acest spirit de nesupunere, de libertate și de luptă pentru drepturile de proprietate. Dar, în final, statul român a pierdut fiecare bătălie și a pierdut și războiul nedrept pe care l-a dus împotriva adevărului istoric și juridic”, a subliniat avocatul.
Sub păduri sunt mine de aur
Oamenii sunt interesați să li se restituie pădurile, nu să primească despăgubiri financiare. Pe 8 noiembrie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru încălcarea dreptului de proprietate al Asociației Composesorale Borșa asupra celor 17.000 ha de pădure. Curtea acordată un termen de 2 ani autorităților române pentru a respecta dreptul de proprietate al reclamanților și pentru a pune în aplicare o sentință executorie din 2004, care obliga Comisia locală Borșa și Comisia județeană Maramureș să restituie pădurile respective.
În această zonă au fost multe interese, deoarece Baia Borșa este o zonă minieră cu aur și alte metale rare.
Lui Frank Timiș i-ar fi convenit ca pădurea să dispară pentru a începe mineritul. Primăria Borșa a construit o părtie olimpică de schi pe terenurile Composesoratului. Peste 10.000 ha au fost defrișate între 2012 și 2016. Masa lemnoasă de pe aceste terenuri valorează 300 de milioane de euro. Tăierea a fost făcută ilegal, însă nimeni nu a fost tras la răspundere penală. Sa știti că au fost plătiți bani foarte multi pentru a se face acest lucru, dar faptele au rămas cu autori necunoscuti. Au fost închisi oameni pentru furturi mici de lemn, dar tăierea ilegală de mari dimensiuni nu a fost investigată. La Borșa există clanuri mafiote, asemănătoare celor din Sicilia, însă nu sunt investigate
Politicienii romani nu dau doi bani pe instantele europene.
Mihali Matei, președintele Asociației Composesorale Borșa, a explicat că statul român a început abuzurile împotriva proprietăților celor 25 de membri ai composesoratului cu 80 de ani în urmă și le-a continuat până în prezent.
„Am fost privati de dreptul nostru de proprietate timp de 80 de ani: 45 de ani sub regimul comunist și 35 de ani sub regimul «democratic». Ce fel de stat de drept este acela care ne încalcă proprietatea și ignoră timp de 21 de ani o hotărâre judecătorească definitivă? Ce fel de democrație este aceasta când statul încalcă decizia CEDO de mai bine de 2 ani și nu ia nicio măsură?”, spune Mihali Matei.
În timp ce politicienii de la putere și grupurile mafiote au obținut câștiguri uriașe din exploatarea pădurilor celor 25 de membri ai Composesoratului Borșa, aceștia din urmă au fost nevoiți să se adune și să strângă bani pentru a plăti motorina necesară deplasărilor la procesele pentru apărarea drepturilor lor.
Chiar și avocații care i-au reprezentat în această luptă de durată au făcut-o, în majoritatea cazurilor, pro bono, ajutându-i gratis în acest proces de lungă durată, care s-a intins pe o perioada mai mare de două decenii.
Suma totală pe care statul român a plătit-o pentru cheltuielile de judecată în acești 21 de ani, inclusiv pentru cele două procese la CEDO, este de doar 8.000 de euro, o sumă infimă având în vedere complexitatea și importanța proceselor. Cu toate acestea, statul nu a respectat nici măcar prima hotărâre a CEDO, ignorând-i cerințele și lăsându-i pe proprietari în aceeași stare de incertitudine si saracie.
În aceștia 2 ani de la prima hotărâre a CEDO, reprezentanții Asociației Composesorale Borșa s-au întâlnit cu membrii institutiilor statului român, locale și centrale, dar nu au obținut niciun rezultat concret.
„Am întâlnit reprezentanți ai statului român care erau aroganți, zeflemitori și incompetenți, nefiind conștienți de ce înseamnă o hotărâre de condamnare a statului român. Aceștia nu au ințeles că, dacă nu vor restitui pădurile, toată populația țării va fi nevoită să plătească valoarea celor 17.000 de hectare de pădure”, explică avocata Nicoleta Tatiana Popescu. Aceasta mai subliniază că funcționarii statului le-au răspuns cu dispreț, spunându-le: „Ce dacă aveți o hotărâre de condamnare? Instanțele au greșit, nu aveți dreptul la nimic.
Acesta este al 40-lea caz câștigat de avocata Popescu la CEDO, un alt exemplu în care reclamanții, după zeci de ani de proces și umilințe în fața autorităților din România, și-au găsit dreptate doar la Strasbourg.
Acum, după ce CEDO a stabilit că statul român trebuie să restituie în natură cele 17.000 de hectare de pădure, autoritățile române au termen 12 luni pentru a respecta și executa această hotărâre. În caz contrar, Ministerul de Finanțe va trebui să plătească suma de 61.540.966 de euro, o sumă uriașă care va veni din banii publici.
Beneficiarii mafioti
Cel mai important beneficiar al distribuirii ilegale a acestor suprafețe de pădure cu zăcăminte de aur și alte metale rare în subsol este Vasile Frank Timiș – controversat om de afaceri român, cu cetățenie australiană, care în 2012 a devenit cel mai bogat român, cu o avere netă de 1,34 miliarde de lire sterline (2,13 miliarde de dolari). Ca o „coincidență”, afaceristul exploatează niște mine de aur prin Africa, deci nu ar fi străin de zonele de minerit pentru metale rare.
Timiș deține compania Central Europe Petroleum, care a concesionat, în anul 2003, o suprafață a cărei întindere depășește 4% din suprafața totală a teritoriul României pentru a căuta zăcăminte de gaze naturale și petrol, precum și compania African Minerals.
Companiile lui Timiș dețin în concesiune și perimetre aurifere în România, printre care și perimetrul Roșia Montană, locul unde se află cel mai mare zăcământ de aur din Europa. O altă firmă a lui Frank Timiș, International Goldfields, a concesionat și ea o suprafață de peste 2.500 de kilometri pătrați, între orașele Deva, Lugoj și Oțelul Roșu. Împreună, suprafețele controlate de aceste firme, cu ariile controlate de Gabriel Resources, firma care încearcă să exploateze aurul de la Roșia Montană, și de European Goldfields, companie care activează în județul Hunedoara, toate deținute de Timiș, reprezintă 5% din teritoriul României.
Alt beneficiar a fost controversatul om de afaceri Dan Adamescu, pe care îl moștenește acum fiul sau.
Dan Adamescu a primit o suprafață de circa 4.000 de hectare de pădure din fondul forestier al Composesoratului Borșa, fără a avea acest drept. Dan Adamescu, infractor notoriu, a mai fost vizat de anchete DNA și pentru alte suprafețe de pădure din țară pe care fie le-a cumpărat, el sau fiul lui, Alexandru Adamescu, la prețuri mult mai mici decât cele reale, fie le-a primit ca retrocedări. După moartea lui, fiul a moștenit inclusiv dosarele de urmărire penală.
Printre ceilalți beneficiari este și Primăria Borșa, care a plătit în total prejudicii de circa 1 miliard de lei, pentru toți anii în care a exploatat abuziv cele 17.000 de hectare de pădure ale Composesoratului Borșa, bani pe care îi producea în 7 luni ale anului doar din exploatarea masei lemnoase de pe suprafața pe care a exploatat-o în detrimentul adevăraților proprietari.
Concluzii.
Concluzia acestui caz subliniază o serie de grave abuzuri comise de către autoritățile române, care au dus la o nedreptate continuă față de membrii Composesoratului Borșa și față de cetățenii români, în general. În primul rând, statul român, prin diversele sale instituții, a încalcat flagrant drepturile de proprietate ale cetățenilor, inclusiv prin retrocedări ilegale, exploatarea masivă și tăierea ilegală a pădurilor aflate în proprietatea acestora. Aceasta situație a fost însoțită de interese economice și politice, în care sume uriașe de bani au fost generate ilegal din exploatarea acestor terenuri forestiere. Politicienii și oficialii statului, în colaborare cu grupuri de interese, au permis ca aceste păduri să fie defrișate sau redistribuite în mod abuziv, aducându-le beneficii ilegale considerabile.
Mai mult, statul român a ignorat timp de două decenii hotărârile instanțelor de judecată naționale și, chiar mai grav, a sfidat hotărârile definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care au condamnat statul pentru încălcarea dreptului de proprietate al Asociației Composesorale Borșa.
Deși CEDO a impus restituirea în natură a celor 17.000 de hectare de pădure sau, în lipsa acestei restituiri, plata unor despăgubiri consistente, autoritățile române au refuzat să aplice aceste hotărâri. Nerespectarea acestor hotărâri nu este doar o încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, ci și un semnal grav de abuz de putere și corupție la nivel înalt, care afectează în mod direct încrederea cetățenilor în stat și în principiu de drept.
De asemenea, neexecutarea acestor hotărâri nu doar că menține sau starea de ilegalitate și injustiție, dar impune și o povară imensă asupra întregii populații, care, din păcate, va trebui să plătească, prin intermediul impozitelor și taxelor, suma de 61.540.966 de euro stabilita de CEDO, ca despăgubiri pentru neaplicarea deciziilor instanței.
Aceasta nu este doar o datorie financiară, ci un semnal de alarmă referitor la modul în care autoritățile tratează drepturile fundamentale ale cetățenilor, protejând interesele unor grupuri restrânse în dauna majorității. Astfel, cetățenii nu doar că sunt lipsiți de drepturile lor legitime, dar sunt forțați să suporte costurile unui sistem de justiție care nu funcționează și care permite abuzuri financiare masive, fără să fie tras la raspundere.
În concluzie, acest caz reflectă o situație gravă, în care interesele politice și economice au prevalat asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor, iar statul român, în loc să apere și să protejeze proprietățile și drepturile acestora, a ajutat la perpetuarea unui sistem corupt și abuziv.
Ilegalitățile comise de politicieni și autorități nu doar că au adus prejudicii imense pădurilor din Borșa, dar și întregii societăți românești, care va plăti pentru infractiunile comise de politicieni.
Aceasta concluzie subliniază, așadar, nu doar ilegalități și abuzuri comise de autoritățile române, dar și impactul pe care aceste acte ilicite îl are asupra populației generale, care se vede forțată să suporte consecințele financiare nerespectării hotărârilor CEDO.
