Nicușor Dan. Reprimarea opiniilor incomode și capturarea comunicării publice: Cenzura sub masca transparenței!
Una dintre cele mai grave derapaje ale fostei administrații Nicușor Dan, prea puțin analizată de mass-media „mainstream”, este modul sistematic în care a fost suprimată libertatea de exprimare în Capitală.
Deși se pretinde un „campion al transparenței și dialogului civic”, realitatea este că edilul a instaurat, în fapt, un regim autocratic de comunicare, în care opiniile critice sunt ignorate, marginalizate sau eliminate complet din spațiul public.
Chiar de la începutul mandatului, Nicușor Dan a instaurat un control total asupra canalelor de informare oficială ale Primăriei, transformând comunicarea instituțională într-o unealtă de propagandă.
Direcțiile subordonate Primăriei Municipiului București au fost obligate să transmită doar mesaje aprobate politic de cabinetul primarului. Zeci de comunicate de presă incomode, venite din partea societății civile reale, ale sindicatelor din transport, sănătate sau educație, au fost ignorate complet de site-ul primăriei sau de pagina oficială de Facebook, devenită un spațiu controlat obsesiv.
Totodată, în mai multe cazuri documentate, cetățeni care comentau critic pe pagina primarului sau cereau explicații în mod public au fost blocați, o încălcare flagrantă a jurisprudenței europene privind libertatea de exprimare în mediul digital, acolo unde instituțiile și reprezentanții aleși sunt obligați să accepte dialogul, inclusiv cel incomod.
Jurnalistul Mircea Marian a fost unul dintre primii care a semnalat acest comportament:
„Am fost blocat pe pagina de Facebook a lui Nicușor Dan pentru că am cerut explicații despre un contract de consultanță. Asta nu e transparență. E frică și dispreț”, scie acesta într-o postare datată 12 iulie 2023.
Mai mult, în timpul grevei Societății de Transport București, din ianuarie 2022, Primăria Generală a refuzat orice comunicare instituțională cu sindicatul, preferând să emită acuzații publice prin rețelele sociale, fără a accepta un dialog direct.
A fost nevoie de intervenția Avocatului Poporului pentru a restabili o minimă formă de comunicare între administrație și reprezentanții lucrătorilor din transportul public.
Dar poate cel mai revoltător exemplu de suprimare deliberată a libertății de exprimare îl reprezintă gestionarea cazurilor de evacuări forțate ale unor familii din casele retrocedate în perioada 2022–2024.
În loc să medieze situația, așa cum îi impunea funcția, Nicușor Dan a refuzat sistematic orice întrevedere cu organizațiile pentru drepturile omului, ignorând apelurile Amnesty International și ale mai multor Organizații NonGuvernamentale.
Într-un caz semnalat de publicația Libertatea, o familie cu doi copii a fost evacuată dintr-un imobil din zona Traian, fără ca Primăria Municipiului București să ofere vreo alternativă locativă, deși era obligată prin lege să o facă.
În fața acestor abuzuri administrative, primarul a ales tactica tăcerii premeditate, sperând că valul mediatic va trece. Când a fost întrebat de jurnaliștii Deutsche Welle de ce nu discută public despre aceste cazuri, răspunsul său a fost cinic:
„Nu putem comenta fiecare situație individuală. Astea sunt lucruri care nu țin de Primărie, ci de instanțe.”
Această strategie de evitare, dublată de o politică de ne-răspuns la solicitările legale venite de la cetățeni sau presă, arată o atitudine profund antidemocratică.
Conform unei analize realizate de Centrul pentru Jurnalism Independent în ianuarie 2024, Primăria Municipiului București se află pe locul 2 la nivel național la numărul de refuzuri sau tergiversări ale cererilor de informații publice în baza Legii 544/2001, fiind depășită doar de Primăria Sectorului 1.
Mai grav, în ciuda promisiunilor de „dezbatere publică pe fiecare proiect”, zeci de decizii controversate au fost adoptate prin ședințe de Consiliu General netransmise online, fără stenograme publice și cu ordine de zi modificate în ultimul moment.
Un astfel de caz a fost cel al atribuirii directe a unui contract de 2,3 milioane lei pentru „consultare publică și monitorizare a spațiului digital” către o firmă de Relații Publice controlată de o fostă consilieră din partea Uniunii Salvați România. Presa a semnalat conflictul de interese, dar Nicușor Dan a ignorat subiectul complet.
Toate aceste fapte dovedesc nu doar ipocrizia discursului primarului general, ci și existența unei strategii deliberate de izolare a oricărei voci critice.
Capitala a fost transformată într-un laborator de propagandă progresist-bolșevică, în care cetățenii sunt tolerați doar dacă sunt obedienți, iar cei care ridică semne de întrebare sunt excluși din procesul democratic de consultare.
Ceea ce în mandatul anterior era considerat inacceptabil, respectiv cenzura, aroganța, lipsa de dialog, acestea au devenit astăzi normă administrativă în Primăria Capitalei. Aparentul „tehnocrat apolitic” Nicușor Dan s-a dovedit a fi doar un instrument al unei noi forme de autoritarism, în care forma bate fondul, iar libertatea de exprimare este tratată ca un moft.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
