FOSTUL PRIMAR AL ORASULUI BUSTENI, EMANOIL SAVIN
PARTEA a III-a
Alte „AFACERI” ale fostului edil Emanoil Savin
Una dintre cele mai murdare afaceri imobiliare din România a fost achiziționarea de către familia Savin a castelului Cantacuzino din Bușteni, ridicat de Gheorghe Grigore Cantacuzino (zis și Nababul) în 1911. În urma unor manevre imobiliare, fostul primar a înstrăinat din patrimoniul național această perlă a monumentelor istorice către unii oameni de afaceri ruso-germani, aciuați prin părțile Prahovei, ca apoi, în cele din urmă, să ajungă în proprietatea personală a baronului local.
După revoluția din 1989, una dintre moștenitoarele familiei Cantacuzino, Ioana Elisabeta Cantacuzino, a revendicat și a primit o parte din fostele proprietăți, inclusiv castelul din Bușteni, în baza legii 247/2005. Ulterior, moștenitoarea a vândut castelul cu 800.000 euro. Presa prahoveană menționa că unul dintre cei care ar fi cumpărat castelul ar fi Lucian Coltea, unchiul lui Adrian Tarău, fiul lui Aurel Tarău – fost prefect de Bihor. Adrian Tărău a devenit un personaj celebru prin ambiţiile sale politice legate de PSD, curmate brusc prin arestarea sa neaşteptată, pe vremea când tatăl său era prefect. Tarău a fost arestat pe 20 aprilie 2001, sub acuzaţia de complicitate la contrabandă.
Apoi, domeniul de la Bușteni al prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul) a ajuns pe mâna unor afaceriști rusi și nemți, rude prin alianță cu senatorul Emanoil Savin, fost primar al orașului Bușteni și finul lui Liviu Dragnea. Mai exact, a ajuns în proprietatea firmei Zamora Estate, patronată de șase asociați ruso-germani-români: Vitaly Martyanov, Margarita Mamsirova, Kurt Albert Neuschitzer, Andrej Oreschenko, Ulli Schumacher și Cornel Chirieac. Afaceristul Kurt Neuschitzer este însurat cu rusoaica Margarita Mamsirova, o cunoscută mezzosoprană de la Teatrul Balșoi din Moscova. Ea este și managerul Castelului Cantacuzino.
Fiul cuplului Neuschitzer – Mamsirova, Andrei David Giugasvili s-a căsătorit cu Mădălina Savin, fiica lui Emanoil Savin. La nunta fiicei lui Savin au particiat mai mulți politicieni și afaceriști controversați: Roberta Anastase, Florin Anghel, Cristian Burlacu, Dan Voiculescu, Liviu Dragnea, Mircea Cosma, afaceristul Ioan Nicolae, Dan Matei Agathon și Rudel Obreja.
Potrivit unor surse locale, castelul a ajuns, în zilele noastre, în proprietatea familiei Savin, în urma divorțului fiicei sale de băiatul magnatului ruso-german.
Castelul Cantacuzino din Busteni a fost construit in 1911 la cererea printului Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul), fost ministru al Romaniei (1899-1900,1904-1907). Castelul, in stil neoromanesc, a fost resedinta sa de vara, fiind unul din cele trei palate construite la comanda Nababului, intre anii 1901-1913. Celelalte doua sunt Palatul Cantacuzino de pe calea Victoriei din Bucuresti si Micul Trianon, de la Floresti (Prahova).
Aleile din parcul castelului duc spre grotă, casacade și fântâni arteziene. Edificiul se intinde pe o suprafață de peste 3.000 de metri pătrați. Pe lângă suprafața construită propriu-zis, Castelul dispune și de un domeniu de 1.000 de hectare. Într-una dintre săli se află o friză cu picturi reprezentând membrii de seamă ai familiei Cantacuzino, din ramura munteană.
O poveste tristă care, din păcate, are un sfarșit tragic. Un imobil de patrimoniu national din Bușteni, de la poalele munților Bucegi, scos la mezat de clanurile locale, stă să cada și să îngroape o legenda urbană care a dăinuit peste secole.
Ulterior anului 2000, clădirea a fost trecută în proprietatea Hidro Serv SA Valea Prahovei, ca apoi, în urma subevaluarii sale, să ajungă în proprietatea familiei lui Emanoil Savin.
Este vorba despre cladirea ”9 Mai”, un fost stabiliment balnear, apoi fost cazinou, pentru ca în perioada comunismului să functioneze ca orfelinat si care, prin aranjamente financiare, a ajuns in proprietatea lui Emanoil Savin, care nu a investit niciun leu în renovarea clădirii.
MODUS OPERANDI (Modalitatea infractionala de lucru) a mafiei politice prahovene
Pe atunci era o prietenie trainică între președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cozma, și primarul orașului Bușteni, Emanoil Savin.
Cine se aseamana se aduna. Mircea Cosma, poreclit Moșul, fiul său deputat, Vlad Cosma, Sebastian Ghiță, Iulian Bădescu, fostul primar al Ploieștiului, dar și celălalt fost primar, Andrei Voloșevici, sunt toți anchetați pentru corupție. La aceștia se adaugă, în dosarele penale, politiști, procurori și judecători sau personaje din lumea interlopă, toți fiind conectați la rețelele de influență și de furat bani publici din Prahova.
O prietenie ”constructivă” ținând cont de rezultatele aranjamentelor puse la cele de cei doi reprezentanți ai autorităților din județul Prahova. În anul 2000, CJ Prahova a aranjat o licitație dubioasă, în care nimeni nu a vrut clădirea în care a funcționat căminul de copii. Așa că, imobilul din 9 mai a ajuns în proprietatea societății SC Hidro Valea Prahovei, societate care se ocupa cu distribuția de apă a județului.
Această companie nu a făcut nicio investiției, ci, din contră, a vrut să scape de ea. SC Hidro Serv Vale Prahovei s-a făcut că vrea să o vândă și iar nu a dorit-o nimeni.
În loc să o renoveze, fiind un imobil emblemă pentru Valea Prahovei, autoritațile din Prahova au simulat că vor să scape de ea. Așa, prețul fostului cazinou, a fostului cămin de copii, a scăzut considerabil. Cine s-a arătat salvatorul monumentului istoric? Tocmai soția primarului Emanoiul Savin, care a achiziționat-o pe o sumă modică, direct de la Hidro Serv. Acum figurează în proprietatea familiie Savin. Dar, din păcate, nici primarul din Bușteni nu a vrut să bage niciun leu în renovarea clădirii, și an de an se erodeză, mai cade câte o cărămidă și poate, poate, se deteriorează total și poate și dărâmată, pentru a lăsa locul unui ansamblu imobiliar.
Așa iși bat joc Savin și urmașii lui de la primărie, de ani de zile, de clădirile monument istoric din Bușteni. Totul este o afacere imobiliare pentru regimul politic actual.
Din păcate, acest imobil are o poveste tristă. A trecut prin război, prin comunism și a rezistat eroic. Dar, după Revoluție, în fața calamității Savin, a cedat total.
Construcția a fost ridicată acum mai bine de 100 de ani, în 1907, fiind, inițial, proprietatea scriitorului Ioan Slavici, care, ulterior, în 1912, a vândut-o lui Jean Th Florescu, acesta transformand- o în stabiliment balnear în 1915. Apoi, ani de zile, a funcționat ca hotel și cazino, căpătând denumirea de Palace Hotel Bușteni. În timpul Celui De Al Doilea Război Mondial, în 1942, mareșalul Ion Antonescu a transformat clădirea în orfelinat pentru copii orfani de război, ca mai apoi, după terminarea războiului, să se transforme oficial în orfelinatul „9 mai” din Bușteni.
O clădire fanion a Bușteniului, cu o soartă atât de tristă.
O adevărată bătaie de joc la adresa fondurilor europene.
În timp ce unele autorități locale se zbat să obțină chiar și un euro pentru modernizare, sunt unii primari care aruncă la groapa de gunoi investiții de milioane de lei venite prin programe europene de dezvoltare locală. Așa se întâmplă la Bușteni unde mii de pubele achiziționate în cadrul proiectului de gestionare a deșeurilor menajere pe județul Prahova, au fost azvârlite, de-a valma, pe terenul stadionului Caraiman, din spatele Gării. Aceste pubelele trebuiau să ajungă în curtea oamenilor, pentru ridicarea selecționată a gunoiului.
Asta se întâmpla pe vremea când Emanoil Savin era primar și se ocupa de implementarea programului privind deșeurile menajere din Bușteni. În perioada 2007-2013, la nivel național, s-a derulat proiectul cu fonduri europene privind managementul deșeurilor în cadrul Programului Operațional de Mediu.
Proiectul a fost implementat la nivel de Consiliu județean. În cazul nostru, Consiliul Județean Prahova a fost cel care a coordonat aplicarea termenilor cuprinși în program. Pe bani europeni, CJ Prahova a achiziționat pubele pentru cetățeni, obligația fiind ca gunoiul să fie ridicat, selectiv, tocmai pentru protecția mediului. Ce a făcut primarul Savin, la Bușteni?
A aruncat toate aceste pubele, care trebuiau să fie distribuite oamenilor, în spatele Gării, pe terenul unde funcționa odată stadionul Caraiman. Prin 2015, Savin se lăuda că pe terenul stadionului ( unde sunt aruncate, acum, pubelele oamenilor), va ridica un complex sportiv. Asta se întâmpla în prezenta ministrului Sportului de atunci, Gabriela Szabo. Promisiuni deșarte, pentru că, de fapt, interesul lui Savin era altul: o parte din terenul stadionului a fost vândut unor afaceristi locali, din clientela fostului primar, unde s-au construit blocuri. Pe terenul Primăriei!
Așa se vede ”respectul” manifestat de Sabin pentru locuitorii Bușteniului. În timp ce în alte localități din județul Prahova, cum ar fi Sinaia, programul deșeurilor a fost implementat corect, oamenii beneficiind de un mediu de viață curat și civilizat, Bușteniul a fost transformat de administrația locală, într-o groapă de gunoi.
Va urma.
