2024. ROMANIA, BATAIA DE JOC A OCCIDENTULUI. VENITI….VOI, CA PLECAM…..NOI.
Olanda si Germania au suspendat total acordul Schengen.
Germania s-a închis inclusiv față de țările din Occident.
Pe 16 septembrie 2024, guvernul german a suspendat temporar aplicarea regulilor Schengen, justificând decizia prin „reducerea imigraţiei ilegale şi creşterea securităţii interne”, potrivit AFP şi Reuters, citate de Agerpres. Astfel, au fost introduse verificări mai stricte la graniţele nordice şi estice ale Germaniei, inclusiv asupra vehiculelor venite din Danemarca, Ţările de Jos şi Franţa.
„Vor fi impuse, pentru 6 luni, controale la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Interne. Aceste măsuri se adaugă celor deja existente la graniţele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia.
Guvernul a explicat că noile verificări vizează îmbunătăţirea securităţii naţionale, dar criticii susţin că măsurile încalcă principiile Zonei Schengen.
Germania transferă migranţi către alte state UE.
Ministrul de interne, Nancy Faeser, a prezentat în Bundestag un plan pentru combaterea migraţiei ilegale, care include măsuri de securitate, restricţii asupra serviciilor oferite solicitanţilor de azil şi proceduri simplificate pentru expulzarea migranţilor, informează agenţia EFE.
Conform acestui plan propus de guvernul condus de Olaf Scholz şi dezbătut joi în Bundestag, solicitanţii de azil care îşi petrec vacanţele în ţările de origine îşi pierd protecţia oferită de statul german, cu excepţia refugiaţilor ucraineni. De asemenea, migranţii condamnaţi pentru infracţiuni grave, cum ar fi antisemitismul sau rasismul, vor pierde dreptul de azil.
Retrimisi în alte state UE.
Iniţiativa urmăreşte şi accelerarea returnării solicitanţilor de azil care au fost înregistraţi în alte state membre UE, în conformitate cu Regulamentul Dublin. Acestor migranţi li se vor acorda prestaţii sociale în Germania doar pentru 15 zile, după care vor beneficia doar de ajutor de bază, acoperind cheltuieli pentru cazare, hrană şi igienă.
„Acest pachet de securitate reflectă promisiunea fundamentală a unui stat democratic de a asigura libertatea cetăţenilor săi”, a declarat Nancy Faeser în Bundestag, în cadrul dezbaterii asupra măsurilor necesare după atacurile islamiste din Mannheim şi Solingen.
Olanda a suspendat acordul Schengen.
Incepand cu data de 09 decembrie 2024, Olanda a impus controale la toate frontierele sale terestre, a declarat un purtător de cuvânt al ministrului pentru azil şi migraţie, Marjolein Faber, confirmând o ştire anterioară a agenţiei olandeze de presă ANP.
Controalele la frontierele terestre – toate cu state din spaţiul Schengen de liberă circulaţie – vor fi în vigoare timp de şase luni.
Ele fac parte din măsurile mai ample împotriva migraţiei, propuse de coaliţia de dreapta condusă de Partidul Libertăţii (PVV), de extremă dreapta şi antimusulman al lui Geert Wilders.
Decizia instituirii de controale la frontiere urmează după o măsură similară introdusă de ţara vecină Germania.
Lovitură de teatru. Financial Times (FT): S-ar putea ca Olanda să nu mai vrea România în Schengen, după ce Austria s-a înduplecat să ne accepte.
România ar putea până la urmă să nu mai intre în Schengen, în ciuda asigurărilor date de premierul Marcel Ciolacu. Motivul nu mai este refuzul Austriei, care a fost în cele din urmă înduplecată să ne accepte, ci răzgândirea Olandei, prin noua putere.
România riscă să nu intre în Schengen, în ciuda asigurărilor oferite de premierul Marcel Ciolacu. De această dată, problema nu mai este reprezentată de opoziția Austriei, care „a cedat”!!!!, în cele din urmă, multiplelor avantaje/gratuitati economice oferite de Romania (petrol, gaze, paduri etc.) si și-a dat acordul pentru acceptarea noastră, ci de schimbare a poziției Olandei, sub influența noii conduceri.
Daca, inițial, Țările de Jos au susținut aderarea Bulgariei și României la Schengen în 2023, includerea Partidului Libertății, de extrema dreapta, condus de Geert Wilders, în coaliția de guvernare, după alegerile din noiembrie, ar putea duce la o revizuire a acestei poziții.
Conform Financial Times, Olanda a decis să-și retragă sprijinul pentru România, deși, timp de mai mulți ani, a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai aderării noastre la spațiul Schengen.
Aceasta răsturnare de situație este cu atât mai surprinzătoare, cu cât Austria abia renunțase la poziția sa, marcând o evoluție pozitivă după o lungă perioada de rezistență împotriva includerii României.
Țările de Jos ar putea deveni acum principală piedică pentru aderarea completă a Bulgariei și României la zona Schengen, scrie FT. Comunitatea europeană așteaptă ca Austria să renunțe definitiv la dreptul de veto, un pas ce ar putea rezolva blocajele care persistă de peste un deceniu și ar deschide drumul pentru integrarea completă a celor două state, Romania si Bulgaria, în spațiul Schengen.
Parlamentarii olandezi ar urma să întoarcă poziția Țărilor de Jos.
O nouă dezbatere va avea loc în parlamentul olandez după retragerea anticipată a veto-ului Austriei. Deși tendința generală este de a sprijini deciziile anterioare, respectiv acceptarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, unele surse, citate de Financial Times, avertizează că parlamentarii olandezi ar putea să-și reevalueze poziția în lumina noilor evoluții politice.
Experții apropiați de negocieri cred că o înțelegere obținută la întâlnirea la Budapesta ar putea trimite un semnal puternic către Țările de Jos, determinând-le să reafirme sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei.
Între timp, premierul român Marcel Ciolacu manifestă o certitudine remarcabil de bolnavă privind intrarea României în Schengen, mergând până la anunțarea unei date oficiale.
„Acest lucru se va întâmpla de la 1 ianuarie 2025”, a afirmat Ciolacu, aspect pe care multi analisti politici nu il agreeaza, avand in vedere interesele economice ale Olandei.
Inclusiv riscurile generate de posibila diminuare a veniturilor obtinute de principalele porturi olandeze, Rotterdam si Amsterdam, in cazul accederii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, oportunitate insotita, in urmatorii ani, de modernizarea porturilor Constanta, Varna si Burgas, precum si de dezvoltarea infrastructurii rutiere catre Europa Occidentala.
Este vorba despre vapoarele maritime/oceanice care vin dinspre Asia, trec prin Canalul de Suez si, pentru a nu mai ocoli intrega Europa pana la Marea Nordului, o parte a acestora ar putea fi descarcate in porturile din Romania si Bulgaria.
Austria ar urma să anunțe, la Budapesta, acordul pentru intrarea României și Bulgariei în Schengen.
Viena este așteptată să anunțe renunțarea la opoziția manifestata pana in prezent fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen, în cadrul unei întâlniri programate vineri, la Budapesta, între miniștrii de interne ai Austriei, României, Bulgariei și Ungariei.
După această mișcare anticipată din partea Austriei, decizia oficială privind admiterea Bulgariei și României în Schengen, ar putea fi luată la următoarea reuniune a miniștrilor de interne ai UE, stabilită pentru 12 decembrie. Acest plan ar permite ridicarea completă a restricțiilor la începutul anului viitor.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
