2024. MUGUR ISARESCU. SFATURILE UNUI BATRAN TRADATOR DE TARA CATRE POPORUL ROMAN – DIETA ECONOMICA.
Introducere.
Într-un context economic bolnav si tensionat, marcat de deficite externe și o inflație persistentă, guvernatorul a făcut recent apel la măsuri dure, afirmând că „țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, referindu-se la necesitatea unor măsuri dure pentru corectarea dezechilibrelor economice.
România se confruntă cu un deficit extern de 8% și o inflație persistentă, probleme care, conform guvernatorului, ar putea genera tensiuni economice, sociale și politice dacă nu sunt adresate rapid.
Această declarație vine pe fondul unei istorii lungi de acuzații privind pierderi strategice pentru economia românească, de la flota comercială până la resursele minerale și rezervele naționale de aur.
Mugur Isărescu, în calitatea sa de guvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a fost implicat într-o serie de decizii economice și financiare controversate, care au avut un impact negativ major asupra economiei românești și asupra cetățenilor.
Lista prezentată detaliază câteva dintre principalele situații asociate mandatului său, fiind o combinație de evenimente bine documentate și acuzații persistente în spațiul public.
Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, PLUS FURACIUNI FARA NUMAR, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”.
Mugur Isărescu, aflat de peste trei decenii la conducerea Băncii Naționale a României, este una dintre cele mai influente și controversate figuri din economia românească postdecembristă.
Cu un salariu anual de peste un milion de lei și o pensie substanțială, Isărescu a fost reconfirmat în funcție în repetate rânduri, inclusiv cu sprijinul principalelor partide politice, fiind perceput, numai de catre politicieni, fratii sai de furaciune, drept garantul stabilității economice, in timp ce poporul il asociaza cu simbolul deciziilor economice dezastruoase și al relațiilor obscure cu interesele străine.
Într-un context economic tensionat, marcat de deficite externe și o inflație persistentă, guvernatorul a făcut recent apel la măsuri dure, afirmând că „țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, referindu-se la necesitatea unor măsuri dure pentru corectarea dezechilibrelor economice.
România se confruntă cu un deficit extern de 8% și o inflație persistentă, probleme care, conform guvernatorului, ar putea genera tensiuni economice, sociale și politice dacă nu sunt adresate rapid.
Această declarație vine pe fondul unei istorii lungi de acuzații privind pierderi strategice pentru economia românească, de la flota comercială până la resursele minerale și rezervele naționale de aur.
Si acum, sa vedem averea declarata a domnului Mugur Isarescu, cel care, timp de 30 de ani, si-a insusit, ilegal, o parte considerabila din averea Romaniei, a saracit tara prin implicarea sau neimplicarea in adoptarea unor masuri financiar-fiscale si a actionat activ pentru instrainarea resurselor naturale ale Romaniei.
VA ROG SA RETINETI. DOAR AVEREA DECLARATA. NU CUNOASTEM CONTURILE SI OPERATIUNILE OFFSHORE ALE STIMABILULUI GUVERNATOR.
Spre comparaţie, în 2022, guvernatorul BNR a avut un venit anual de 1,02 milioane de lei şi 237.600 de lei din pensie. Isărescu avea investiţii de 1,7 milioane de lei în 16.000 de titluri de stat, ceea ce înseamnă că probabil o parte din aceste titluri de stat a ajuns la scadenţă, sau au fost vândute prin Bursa de Valori Bucureşti dacă sunt Fidelis, în contextul în care numărul a scăzut la 6.000 anul trecut. Guvernatorul a redirecţionat sumele şi în depozite bancare.
Isărescu a preluat conducerea Băncii Naţionale a României în 1990, la mai puţin de un an după prăbuşirea regimului comunist, şi a fost în funcţie timp de peste trei decenii, cu excepţia unei perioade de un an în care a fost prim-ministru în 1999 şi 2000.
Colecţia de bijuterii a Guvernatorului se ridică la aproximativ 112.000 de euro, colecţia numismatică la 88.000 de euro, tablourile şi icoanele la circa 30.000 de euro. Guvernatorul are un autoturism Eagle din 1993 şi o şalupă din 2004.
Mugur Isărescu, fost colaborator al Securității.
Așa cum titra FANATIK, în România există, momentan, un număr impresionant de funcții care sunt ocupate de foști colaboratori ai Securității, însă aceștia nu au fost demascați, în condițiile în care verificările suplimentare sunt imposibile.
În acest conext, inclusiv funcțiile de demnitate publică din România au fost și sunt ocupate de foști colaboratori ai Securității, care nu au fost demascați niciodată.
Curtea Constituțională și legile promovate în parlamentul Lor, că al României nu mai este, l-au salvat pe Mugur Isărescu. Dar tot turnător rămâne.
În 2021, Germina Nagâț, membră a Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, comenta cazul guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu.
Ce spune Germina Nagâț!
„Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității obținuse probe că Isărescu a semnat note informative la Securitate cu numele conspirativ ”Manole”, însă, în cele din urmă, instanța a decis că acesta nu a fost colaborator la Securitate.
Verificările efectuate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității asupra statutului juridic al lui Mugur Isărescu, de colaborator al securității, au fost oprite de Curtea Constituțională. Finalitatea de necolaborator a domnului Isărescu este în contradicție cu realitatea pentru că așa a decis Curtea Constituțională.
Conform cadrului legal din 2009, creat în 2008 în mod special pentru Isărescu și pentru alți colaboratori ai securității (politicieni, magistrați etc.), verificările Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității trebuiau să se limiteze la categoria „verificări la cerere”, astfel că datele obținute suplimentar de către instituția noastră cu privire la Guvernatorul B.N.R. nu au mai putut fi valorificate.
Deci, am avut probele în bazele de date și nu am putut să facem notă de constatare și să o trimitem în instanță!
Deci, ne împiedică articolul 32 din lege. Era un articol care spunea că noile probe sau documente pot fi folosite doar în cazul verificărilor din oficiu”.
Notă clarificatoare: Pentru a nu fi verificați în profunzime și în toate bazele de date ale Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Isărescu și acoliții au solicitat, din proprie inițiativă, documentul de necolaborare cu securitatea. În cazul în care nu ar fi făcut acest lucru, ei ar fi fost verificați din oficiu și s-ar fi descoperit adevărul.
Germina Nagâţ a explicat de ce Mugur Isărescu nu putea fi verificat!
„Dânsul era la cerere. Categoriile „la cerere” sunt nominalizate de lege și, între altele, magistrații, ambasadorii, Guvernatorul Băncii, membrii Academiei, mulți, sunt doar la cerere.
Dacă cineva face cerere și dacă are și o verificare anterioară, ca în cazul domnului Isărescu, care avusese o adeverință, nu mai puteam să dăm publicității nimic din ce aveam în bazele de date găsite de colegi, cum v-am spus, prin metodele investigațiilor la liber.
În 2019 s-a corectat această prostie din lege, articolul 32, printr-o lege nouă, 161, care a dat drumul reverificărilor și pentru categoriile ”la cerere””, a menționat reprezentanta Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Germina Nagâţ a declarat că verificarea lui Mugur Isărescu a fost oprită de Curtea Constituțională.
„La sesizarea domnului Isărescu, după ce a ajuns în instanță, Curtea Constituțională a zis „Halt!”. Deci nu este conform legii cu dedicație adoptate de Parlament.
Întrebată dacă mai poate ajunge acest dosar în instanță, ea a răspuns:
„Nu știu. Dacă se corectează problema traseului legislativ, dacă, sunt mulți de dacă. Nu știu dacă va mai putea acest material probator să fie publicat vreodată. În orice caz, pe fond, nu am discutat niciodată în instanță, nu a ajuns pe evaluarea notelor informative date de domnul Isărescu”.
Germina Nagâţ a precizat că nici noul preşedinte al Curţii Constituţionale, Marian Enache, nu mai poate fi verificat de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, din cauza deciziei luate în cazul lui Mugur Isărescu.
Verdict: Isărescu turnător.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a susținut că Isărescu a activat că informator în perioada 1979-1989 și a oferit informații fostei Securități, prin care sunt denunțate activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România. Instituția a mai susținut că informațiile furnizate de Mugur Isărescu au îngrădit drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
După ce Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale, Marian Enache, Președintele Curții Constituționale, și alți acoliți ai acestora, în special politicieni, și-au „aranjat” dosarele de informatori ai Securității, la data de 23 noiembrie 2021, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său.
„Și acum o să vă spun și motivul că poate lumea nu știe. Traseul Legii 161 a fost greșit în Parlament. Deci nu trebuia să fie Senatul camera decizională, ci Camera Deputaților. Și din acest motiv, care e strict procedural, a fost declarată neconstituțională, a adăugat Germina Nagâţ.
Concluzie parțială.
Cu alte cuvinte, Mugur Isărescu, Marian Enache, despre care vom scrie cât de curând, și alții au scăpat de dosarele de la Securitate cu ajutorul unei legi care le-a fost dedicată și care era ilegală.
Sintează asupra nenorocirilor abătute de Mugur Isărescu asupra României.
1.Pierderea flotei comerciale: Prima „amprentă” a dezastrului.
Unul dintre cele mai discutate episoade este legat de deciziile luate în 1990, când, Isărescu, aflat la conducerea BNR, a refuzat să aprobe plata combustibilului pentru 128 de nave comerciale si pescadoare de mare tonaj, aflate în porturi străine. Navele au fost reținute în porturi, din cauza neplății taxelor, și pierdute ulterior.
În acel moment, BNR deținea peste două miliarde de dolari în rezerve, iar decizia a fost percepută ca inexplicabilă și profund dăunătoare pentru economia României. Criticii susțin că aceasta a reprezentat începutul destrămării flotei comerciale românești, proces continuat de alți oficiali, inclusiv de Traian Băsescu, ministru al Transporturilor în perioada respectivă.
Iliescu a ştiut şi a fost de acord cu acest jaf, Isărescu fiind primul care a pus umărul la dispariţia flotei.
Au urmat Băsescu şi alţi miniştri la transporturi, în cârdăşie cu reprezentanţi marcanţi ai partidelor de guvernământ.
2.Aurul României: De la rezervele naționale la depozitele externe.
O altă acuzație gravă care planează asupra guvernatorului BNR este legată de gestionarea rezervelor de aur ale României. În perioada postdecembristă, Isărescu a dispus sistarea achiziționării aurului extras din minele românești, decizie care a dus la închiderea multor exploatări miniere. În plus, aurul României a fost transferat în bănci străine, în schimbul unor dobânzi mici pentru statul roman si a unor comisioane uriase in interesul sau si al acolitilor acestuia.
Isărescu era prim-ministru în timpul presedintelui de trista amintire Emil (Cazbici) Constantinescu, iar Bercovici-Berceanu a fost semnatar al contractului cu Gold Corporation. Emil Cazbici Constantinescu, şi toţi cei din conducerea Partidului Democrat au căpătat acţiuni la Gold Corporation, la fel ca şi mulţi reprezentanţi ai guvernului de atunci, inclusiv Isarescu.
Aceasta manevra a tradatorilor de tara a facut pulbere economia națională, România pierzând inclusiv dreptul de a ștanța propriile lingouri de aur. De asemenea, închiderea minelor de aur și argint a fost considerată o concesie făcută intereselor externe, subminând economia locală.
3.Documentația geologică și zăcămintele de metale rare.
Mugur Isărescu și alți oficiali de rang înalt, in schimbul unor beneficii personale substanțiale, au jucat un rol central in cedarea documentației privind zăcămintele de aur, argint și metale rare ale României către firme străine.
Potrivit unor surse, la începutul anilor ’90, arhivele Institutului de Geologie au fost golite și transferate în străinătate, ajungând în posesia unei firme canadiene de avocatură. Aceasta a facilitat concesionarea unor resurse importante, cum ar fi Roșia Montană, în condiții dezavantajoase pentru statul român.
Într-o noapte, cu concursul sefilor SPP, SIE si SRI, si sub supravegherea consilierului prezidential Razvan Popescu, fost student al lui Emil Constantinescu la Geologie, au fost scoase, din camerele inseifate ale Institutului de Geologie, si transferate in exterior, intreaga documentatie privind resursele de metale pretioase, metale rare etc. din Romania , studii facute de geologi romani.
Ulterior, prin intermediarul lui Frank Timiş, din Canada, s-a solicitat cesionarea zacamintelor nu numai de la Roşia Montană dar şi de la alte alte mari rezerve de aur. Mai mult, se ştia că zăcămintele respective contin şi metale rare, mult mai preţioase, nu doar aur şi argint.
În cârdasie cu interesele evreiesti, Isărescu a sistat cumpărarea aurului extras din minele de aur din România.
Actualmente, întreaga documentaţie privind pospecţiunile geologice şi rezervele de aur ale României umplu rafturile într-un birou evreiesc de avocatură din Toronto, la etajul 52 din blocul Turn.
Mugur Isarescu a trimis aurul României din B.N.R. în bănci străine, pentru o dobânda mică, şi apoi s-au facut presiuni ca Băsescu şi Isărescu să facă împrumutul de 20 miliarde euro, îndatorând populaţia României pentru multe generaţii. În condiţiile în care nu mai avem producţie (a fost distrusă economia prin aşa zisa privatizare strategică), nu mai creăm plusprodus, vom vedea aurul înapoi ca pe tezaurul de la Moscova.
4.Împrumuturile externe și povara pentru generațiile viitoare.
În timpul crizei financiare din 2008-2009, România a contractat un împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondială și alte instituții internaționale. Decizia, susținută de Mugur Isărescu, a fost criticată pentru că a fost luată fără consultarea Parlamentului și a avut ca efect creșterea datoriei publice pe termen lung.
Criticii susțin că acest împrumut a fost utilizat ineficient, având un impact redus asupra economiei reale, dar împovărând populația României pentru generații.
5.Politicile monetare și impactul asupra economiei.
Isărescu a fost, de asemenea, acuzat că a favorizat interesele bancare în defavoarea populației, prin menținerea unor dobânzi ridicate la creditele în lei și tolerarea creditelor în valută care au expus românii la riscul deprecierii monedei naționale.
Deși guvernatorul susține că aceste măsuri au fost necesare pentru a menține stabilitatea macroeconomică, mulți le consideră responsabile pentru dificultățile financiare cu care se confruntă cetățenii.
6.Cursul valutar dual (1990-1991).
Imediat după Revoluție, economia românească era în tranziție de la sistemul centralizat comunist la unul de piață liberă. În acest context, BNR a permis existența unui curs valutar dual – un curs oficial stabilit la niveluri relativ scăzute și un curs neoficial, utilizat pe piața neagră, mult mai ridicat. Această măsură a avut consecințe semnificative:
- Speculații masive: Persoanele care aveau acces la valută (prin relații bancare sau alte conexiuni) cumpărau dolari la cursul oficial (35 sau 60 de lei/dolar), vânzându-i apoi la cursul pieței negre, care ajunsese la 100-200 de lei.
- Inflație și scăderea puterii de cumpărare: Cetățenii obișnuiți, fără acces la valută ieftină, au resimțit o scădere dramatică a nivelului de trai, în timp ce inflația galopantă eroda economiile și salariile.
Analistii economici au subliniat că BNR, condusă de Mugur Isărescu, a permis această discrepanță fără măsuri de control care să protejeze populația. În același timp, guvernatorul și susținătorii săi argumentează că măsura era inevitabilă într-o economie post-comunistă aflată în colaps.
În perioada de stabilizare economică, BNR a introdus politici de liberalizare valutară, permițând persoanelor fizice să cumpere dolari de la casele de schimb. Era limitată suma de 500 USD per tranzacție, cu ștampilă aplicată în pașaport.
Consecințe notabile:
- Speculații și contrabandă: Speculanți, în special de origine arabă și persană, au exploatat această măsură pentru a acumula valută necesară contrabandei cu produse precum țigări, cafea și alcool contrafăcut.
- Creșterea pieței negre: Valuta devenise o marfă foarte căutată, iar BNR nu a reușit să controleze efectele secundare ale liberalizării.
Bancorex, principala bancă de stat pentru finanțarea comerțului extern, a fost implicată în scandaluri majore legate de credite neperformante acordate unor persoane și companii influente. În 1999, Bancorex a intrat în faliment, iar pierderile au fost estimate la peste 2 miliarde USD.
După faliment:
- Statul a introdus o taxă de solidaritate, inclusă în prețul combustibilului, pentru a acoperi pierderile Bancorex. Taxa este încă percepută, dar destinația acestor bani nu este clar explicată publicului.
- Analistii economici susțin că BNR, sub conducerea sa, a eșuat în supravegherea adecvată a băncii, deși guvernatorul a argumentat că BNR avea atribuții limitate în gestionarea băncilor de stat în acea perioadă.
În anii ’90, scheme piramidale precum Caritas, SAFI (Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri) și FNI (Fondul Național de Investiții) au înșelat sute de mii de români, promițând randamente exorbitante. Prăbușirea acestor scheme a dus la pierderi uriașe pentru depunători.
Deși responsabilitatea BNR în reglementarea acestor entități era limitată, tocmai din cauza guvernatorului BNR, care a urmarit in permanenta satisfacerea sa si a clientelei politice, institutia nu a intervenit activ pentru a proteja cetățenii.
În anii ’90 și începutul anilor 2000, multe bănci populare și cooperative de credit au folosit denumiri care semănau cu cele ale băncilor comerciale, generând confuzie în rândul publicului. Exemple notabile includ Banca Populară Română sau scandalurile legate de Botea și Sabina Product.
Falimentul acestor instituții a dus la pierderi financiare masive pentru depunători, care au fost înșelați să creadă că își plasează economiile în bănci sigure. Analistii economici consideră că BNR, reprezentata de Mugur Isarescu a eșuat în a reglementa și în a avertiza publicul despre diferențele dintre băncile comerciale și cooperativele de credit.
Înaintea crizei financiare globale din 2008, BNR a permis o creditare agresivă, inclusiv în valute exotice precum francul elvețian. În lipsa unor avertismente clare privind riscurile valutare, mulți români s-au împrumutat masiv, iar creșterea bruscă a cursului de schimb a dus la imposibilitatea rambursării creditelor.
De asemenea, BNR a permis băncilor să impună:
- Obligația deschiderii multiple de conturi pentru acordarea de credite.
- Clauze abuzive în contracte, care au fost ulterior contestate în instanțe de mii de consumatori.
Între 2004 și 2008, publicitatea mincinoasă a băncilor și politica permisivă a BNR au contribuit la:
- Formarea unei bule imobiliare, prin evaluări nerealiste ale proprietăților și împrumuturi care depășeau capacitatea de rambursare a debitorilor.
- Creșterea economiei „gri”, ca urmare a limitării retragerilor de numerar pentru societăți comerciale.
BNR a permis ca anumite companii să factureze în lei, dar raportat la cursul valutar. Această practică a avantajat furnizorii de servicii precum telefonia mobilă sau cablul TV, ale căror tarife au crescut constant în raport cu inflația, în timp ce veniturile populației rămâneau mult în urmă.
Sub presiunea factorilor externi neomarxiști – globaliști care guverneaza lumea, respectiv corporatiile transnationale/oligarhia mondiala, organizatii masonice la care Mugur Isărescu este parte, guvernatorul BNR este perceput de politicienii romani si acolitii lor drept un tehnocrat experimentat, care a menținut stabilitatea macroeconomică a României, într-un mediu regional și global turbulent, adus in aceasta situatie de masurile contradictorii ale celor care detin marea finanta internationala.
În timp ce susținătorii văd în el un lider indispensabil, marea masa a populatiei îl consideră un simbol al trădării economice, alături de alți oficiali, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, sefii serviciilor secrete, consilieri prezidentiali, guvernamentali si nu numai, care au contribuit la pierderea unor active strategice ale României.
În calitate de guvernator al BNR, Mugur Isărescu a avut o influență nefasta asupra economiei românești. Deși acolitii săi îl consideră un garant al stabilității macroeconomice, criticii aduc în discuție numeroasele controverse și decizii considerate dăunătoare pentru tara si cetățeni.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
