2025. „Hoțul se-ntoarce la locul faptei: Marcel Ciolacu vrea din nou ciolanul! Județul Buzău, pepiniera mafiei PSD”.
INTRODUCERE: Lupul își schimbă funcția, dar năravul ba!
În România lui 2025, în care corupția e încă politică de stat și foștii premieri ajung milionari fără să poată justifica averea nici în 10 vieți, Marcel Ciolacu, fostul șef al Guvernului, vrea să se întoarcă acolo unde a început totul: la Buzău, feuda sa personală, moșia unde baronii PSD prosperă pe spinarea unui popor prea obosit să mai riposteze.
După ce a aruncat România în haos fiscal, a distrus economia și a condus țara spre un deficit bugetar record, fostul premier nu doar că nu răspunde penal pentru nimic, dar își face și planuri pentru o „nouă carieră” în administrația județeană.
Un pas înapoi? Nici vorbă. Este, de fapt, retragerea strategică a jupânului în bârlogul din care controlează din umbră tot ce mișcă în PSD și în teritoriu.
Și cum spune o vorbă românească: „Hoțul se întoarce mereu la locul faptei”. Numai că în România, hoțul mai primește și aplauze. Și voturi.
CAPITOLUL I: Cine e Marcel Ciolacu, acest „băiat de Buzău”?
Marcel Ciolacu n-a fost niciodată un politician, ci un administrator de privilegii și complicități, crescut în incubatorul politic al Buzăului și lăsat liber în capitală să joace rolul de premier.
A ajuns în vârful PSD nu pentru că ar fi avut viziune sau competență, ci pentru că a fost cel mai obedient dintre slujitori ai Sistemului: slugarnic în fața Bruxellesului, moale cu băncile străine, iresponsabil în fața propriului popor.
În timpul mandatului său:
- România a depășit pragul istoric de 200 miliarde euro datorie externă;
- S-au legalizat risipele bugetare, prin PNRR și contracte preferențiale pentru firme de partid;
- A menținut sistemul pensiilor speciale, inclusiv pentru sine și gașca sa;
- A închis ochii la exportul masiv de energie către Ucraina, în timp ce românii înghețau în case și plăteau facturi triple.
În loc să răspundă penal pentru dezastrul lăsat în urmă, Ciolacu își croiește un nou drum politic. La Buzău, acolo unde totul se poate cumpăra: tăcerea presei, votul oamenilor, obediența instituțiilor.
CAPITOLUL II: Rețeta baronului: pleacă Romașcanu, vine Ciolacu. Mafia își schimbă doar decorul.
Lucian Romașcanu – alt fidel al clicii PSD, cel care câștigase președinția Consiliului Județean în 2024 – demisionează subit pentru un post de lux la Curtea de Conturi Europeană.
Șase ani la Luxemburg, pe salarii care sfidează bunul simț. A lăsat „moștenirea” pe mâna unui interimar de partid – Adrian Petre – doar pentru a face loc unei reveniri spectaculoase: Marcel Ciolacu.
De ce această mutare? Simplu:
- Controlul financiar asupra bugetului județean e crucial pentru alegerile din 2026;
- PSD vrea să securizeze „fieful roșu” Buzău, mai ales că primarul Constantin Toma nu e tocmai fan Ciolacu;
- Marcel Ciolacu vrea să-și mențină influența în partid, în lipsa unei funcții la nivel național.
Adică: același mecanism infect, cu alți actori. Romașcanu pleacă pe o sinecură, Ciolacu revine ca baron local, iar poporul privește pe geam cum se schimbă șefii hoției. E o rotație a cadavrelor politice, cum rar vezi și în America Latină.
Și, ca să fie circul complet, data exactă a alegerilor o va stabili tot Guvernul, adică foștii colegi de partid ai lui Ciolacu. Unde e democrația? În șifonier, sub dosarele de corupție clasate „din lipsă de interes public”.
CAPITOLUL III: Marcel Ciolacu – multimilionarul „discret” cu banii în offshore și puterea în buzunar.
Să nu uităm: Marcel Ciolacu nu e doar un politician toxic, ci un îmbogățit inexplicabil. De la „băiatul modest de Buzău” la personajul cu multiple proprietăți, conturi în bănci străine și influență greu de măsurat în contractele publice.
Întrebări pe care Justiția nu și le-a pus niciodată:
- Cum a reușit un politician de carieră, fără afaceri declarate, să acumuleze o avere estimată la câteva milioane de euro?
- De ce nu a fost investigat niciun contract derulat în județul Buzău în perioada 2016–2020, când Ciolacu era lider local cu influență?
- Ce legături are cu rețelele de consultanță fiscală din Dubai și Cipru, acolo unde dispar urmele multor bani publici?
Dacă un om obișnuit ar fi fost prins cu un cont în Belize sau în Cipru, DNA l-ar fi ridicat cu mascații. Dar pentru Marcel Ciolacu, e doar „o speculație a presei ostile”. Iar presa obedientă? Tace. Sau, mai rău, îl promovează pe fostul premier ca „lider cu viziune locală”.
CONCLUZII: Viermele se vrea fluture, dar tot în noroi trăiește!
Candidatura lui Marcel Ciolacu la șefia Consiliului Județean Buzău nu e o simplă întâmplare. Este reflexul unui Sistem care refuză să moară.
Un Sistem în care corupții nu doar că scapă nepedepsiți, dar revin în funcții și mai puternici, hrăniți de naivitatea și lehamitea unui popor prea sărac pentru revoltă și prea ocupat cu supraviețuirea.
Revenirea lui Ciolacu în Buzău este dovada supremă că în România, politica nu este o formă de reprezentare a cetățenilor, ci o formă organizată de jaf național.
Devalizatorii României nu pleacă niciodată cu mâna goală. Iar când „se retrag”, o fac doar pentru a-și asigura spatele și pentru a reintra în forță în ciclul următor de furăciune.
Întrebarea nu este dacă Ciolacu va candida. Întrebarea este: Câte milioane de euro mai sunt de furat la Buzău? Și cât de adânc mai poate fi îngropat acest popor care a ajuns să-și venereze călăii?
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
