Emanoil Savin, Ion Dumitru și defrișările din Bucegi!

 Emanoil Savin, Ion Dumitru și defrișările din Bucegi! Episodul 5.

Defrișările de la Căminul Alpin.

Conform dosarului penal nr. 307/P/2017, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, plus cîteva alte informații primite de-a lungul timpului de la mai multe persoane, activitatea infracțională începe prin 2004, cînd Romsilva înstrăinează două hectare de pădure, situate în apropiere de Căminul Alpin, chiar în locul de unde pornesc mai multe trasee către zona de nord-est a munților Bucegi.

La dată respectivă, pădurea se afla, integral, în interiorul ariilor protejate ”Parcul Natural Bucegi” și ”situl Natura2000 ROSCI 0013” (lucru valabil pînă în prezent), existînd obligația respectării legislației de mediu în vigoare. Romsilva dă terenurile unor firme dubioase de prin Dîmbovița, sub pretextul ”dezvoltării turismului”, mai exact angajamentul acestora de a începe construirea a cîte unui ”han turistic”, fiecare, în maximum doi ani.

Bineînțeles, nimeni nu construiește nici un han. În schimb, încep jongleriile cu terenurile respective. După doar un an, ambele firme vând terenurile către aceeași persoană. Pe drum, se pierd sarcinile asociate terenului, care nu mai sunt trecute în cartea funciară.

După încă un an, în 2006, terenurile sînt vîndute mai departe, către o altă persoană, soră a unui fost director Romsilva și parlamentar din partea Partidului Social Democrat, pe nume Ion Dumitru.

Pe drum, se pierd informațiile privind categoria de folosință a terenurilor și scopul vînzării. După încă doi ani, în 2008, proprietarul se schimbă din nou, sora lui Ion Dumitru donând terenurile către fiul lui Ion Dumitru. Pe drum, se schimbă destinația forestieră a terenurilor, printr-o adeverință emisă de primăria Bușteni, condusă la acea dată de numitul Savin Emanoil.

În cele din urmă, în anul 2011, terenul ajunge, în sfîrșit, de la fiul lui Ion Dumitru în proprietatea seniorului, cel care, începând cu 2012, avea să taie pădurea și să valorifice ilegal terenurile pe piața imobiliară.

Este interesant că acest Ion Dumitru era, în anul 2004, director general al Romsilva, adică exact în perioada în care Romsilva transferă pădurea de la Căminul Alpin către societățile comerciale din Dîmbovița, pădure care va ajunge, în final, în proprietatea lui Ion Dumitru.

Tot prin 2004, același Ion Dumitru făcea niște achiziții dubioase pentru Romsilva, motiv pentru care a și primit o condamnare definitivă, pentru abuz în serviciu. Asta că să înțelegem un pic contextul și cine este acest personaj.

 După ce pădurea devine proprietate privată a lui Ion Dumitru, urmează o serie de dezmembrări și alipiri, în timpul cărora se șterge cu buretele istoricul terenurilor.

Terenurile pe care se află pădurea sînt acum ”spălate” în acte și apar că fiind ”în intravilan”, cu ”destinația curți-construcții”. Pentru dezmembrarea terenurilor, primăria condusă de numitul Savin Emanoil emite două certificate de urbanism ilegale, conform procurorilor.

Începînd din 2012, Ion Dumitru se apucă să vîndă terenurile bucată cu bucată, către diverse persoane care intenționează să își contruiască vile. Iar primăria Bușteni, condusă de numitul Savin Emanoil, emite o serie de autorizații de construire ilegale, conform Inspectoratului de Stat în Construcții.

Încălcarea legilor.

În total, în perioada 2012-2013, primăria Bușteni emite, în zona respectivă, șapte certificate de urbanism și șapte autorizații de construire, pentru ridicarea de locuințe și case de vacanță, pentru șapte proprietari diferiți, ca și cum terenurile ar fi fost în intravilan. Legislația de protecție a mediului este ignorată.

De altfel, primăria Bușteni, condusă de numitul Savin Emanoil, susține, în mod fraudulos, că limita Parcului Natural Bucegi ar fi mai la nord-vest decît apare în actele oficiale, în așa fel încît pădurea deținută de Ion Dumitru să apară că fiind în afara ariei protejate.

Conform procurorilor, nicio instituție implicată în toate aceste operațiuni cu terenuri (vînzare, dezmembrare etc.) nu a ținut cont, așa cum ar fi trebuit, de sarcinile precizate în deciziile de scoatere a pădurii din fondul forestier național, din anul 2004.

Toți cei implicați au acționat ca și cum terenurile ar fi fost libere de sarcini, deși, în actele inițiale, se preciza clar că acestea pot fi folosite doar pentru construirea de hanuri turistice, fără a fi defrișate.

Aspectele prezentate mai sus, se bazează pe cercetările efectuate în dosarele penale de la parchete (Sinaia și Direcția Națională Anticorupție), pînă în luna martie 2018.

După plimbarea dosarelor între diverse parchete, sub diverse pretexte, urma lor se pierde, iar cazul este mușamalizat, așa cum s-a întîmplat și cu alte dosare penale în care apare numele lui Emanoil Savin. Probabil că multe dintre fapte s-au și prescris între timp.

În 2014, a existat o tentativă de defrișare a ultimului hectar de pădure rămas (circa 140 de arbori), în scopul introducerii terenului pe piața imobiliară, însă, în urmă mai multor sesizări și anchete de presă, pădurea a fost salvată.

Trec șapte ani, iar Ion Dumitru se pune din nou pe treabă. În 2021, sînt tăiați 17 arbori, sub pretextul că amenințau să cadă pe vilele din vecinătate, printre care și unele dintre vilele construite ilegal în perioada 2012-2013.

Poziția arborilor respectivi, în teren, unii dintre ei situați la o distanță respectabilă de orice imobil, pare să contrazică acest motiv. Din păcate, toate instituțiile publice cu atribuții în acest caz îl susțin necondiționat pe Ion Dumitru.

Prinzînd și mai mult curaj, în 2023, Ion Dumitru taie o altă bucată de pădure.

Toate instituțiile publice implicate stau preș în fața lui și de această dată, refuzînd să-și îndeplinească în mod corect atribuțiile de serviciu. Mai mult, se susține, din nou, în mod fraudulos, că terenurile ar fi în afara oricărei arii protejate, în intravilan, cu destinația curți-construcții.

În 2024, pe acest fond de neimplicare din partea localnicilor și a instituțiilor publice, Ion Dumitru rade încă o porțiune de pădure, de data aceasta pe repede-înainte, pădurea dispărînd aproape complet, înainte că cineva să poată reacționa în vreun fel. Mai rămîn doar cîțiva arbori, în curba drumului forestier.

În toată această perioadă, pe diferite situri imobiliare, apar anunțuri de vînzare ale terenurilor în cauză, profitul lui Ion Dumitru, în cazul valorificării lor, fiind unul foarte consistent (probabil milioane de euro).

 Cît despre numitul Savin Emanoil, rolul său în toată această poveste a fost unul decisiv.

Fără intervențiile sale, prin încălcarea legii în repetate rînduri (conform procurorilor), pădurea de la Căminul Alpin ar fi fost, probabil, și astăzi în picioare.

În interviurile date presei, Savin Emanoil minte sau bate cîmpii, luîndu-i partea lui Ion Dumitru. Ca în multe alte situații (cum ar fi demolarea spitalului din Bușteni, de exemplu), Savin s-a aflat de partea greșită a baricadei.

Un primar adevărat s-ar fi luptat pentru păstrarea intactă a pădurilor și a locurilor frumoase din Bușteni. Savin s-a luptat pentru a-i satisface lăcomia lui Ion Dumitru. Asta spune totul despre el, ca primar și ca persoană, chiar și dacă am ignora toate încălcările legii menționate în dosarul de la Parchet.

Câte generații de copii din Bușteni s-ar fi putut bucura de acea pădure, de acele poieni din lizieră, distruse doar că să-i umfle conturile lui Ion Dumitru și să le permită unor șmecheri să-și etaleze viloaiele nesimțite? Aceasta este adevărata moștenire a primarului Emanoil Savin pentru Bușteni.

Concluzie.

Multă lume evită să vorbească despre defrișările de la Căminul Alpin și despre vilele care au apărut în locul pădurii, în ultimii 10-15 ani. Parcă e un subiect tabu.

Ceea ce pare a fi o rețea infracțională organizată dă un tun imobiliar chiar sub nasul nostru, în curtea noastră, iar noi, buștenarii, așa cum le stă bine unor munteni adevărați, ne prefacem că nu observăm.

O pădure frumoasă, cu arbori seculari, este rasă, doar că să poată niște șmecheri să facă speculă imobiliară cu terenul de dedesubt, iar alți șmecheri să își facă vile, iar noi acceptăm totul de parcă această ar fi normalitatea.

Acest articol se bazează, în principal, pe date din dosarul penal nr. 307/P/2017, înregistrat la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sinaia, plus cîteva alte informații, primite de-a lungul timpului de la mai multe persoane. Documentul de la parchet a apărut recent în spațiul online și îl puteți citi integral aici: sursă document parchet. Tot acolo gășiți și alte imagini cu pădurea defrișată.

Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.