Polonia și Germania reintroduc armata obligatorie. Care este situația din România?
Polonia și Germania își reevaluează strategiile de apărare, ținând cont de realitățile noului context geopolitic. Cele două țări iau în considerare măsuri semnificative pentru consolidarea securității naționale. Se vorbește chiar și despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Polonia.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, un globalist fervent și un susținător înfocat al războiului, a anunțat un plan ambițios de pregătire militară la scară largă pentru toți bărbații adulți din țară. Acest program vizează crearea unei rezerve militare solide, capabile să răspundă eficient în situații de criză.
Obiectivul este de a extinde forțele armate la 500.000 de membri, incluzând rezerviști, față de cei 200.000 existenți în prezent.
Deși nu a fost specificată obligativitatea participării, planul prevede dezvoltarea unui model de instruire militară până la sfârșitul anului, inspirat de sistemul elvețian, care combină serviciul militar cu cel civil.
Premierul polonez Donald Tusk, un apropiat al Ursulei von der Leyen, a declarat că lucrează la un proiect pentru ca toți bărbații adulți din țară să fie supuși unui antrenament militar.
„Vom încerca să avem un model gata până la sfârșitul acestui an, astfel încât fiecare bărbat adult din Polonia să fie instruit în caz de război, astfel încât această rezervă să fie comparabilă și adecvată amenințărilor potențiale”, a spusTusk într-un discurs susținut în fața camerei inferioare a parlamentului polonez, potrivit BBC.
El a anunţat că doreşte să pună în aplicare, până la sfârşitul anului, un sistem de instrucţie militară pentru fiecare bărbat, ca pregătire pentru cazul unui război, şi să retragă Polonia din tratatele internaţionale de interzicere a minelor antipersonal şi a muniţiilor cu dispersie, pentru a creşte capacităţile de apărare ale ţării în contextul războiului din Ucraina.
Într-o declaraţie acordată presei la Bruxelles, premierul polonez Donald Tusk, care, după nume, numai polonez nu este, a pledat pentru „reluarea cursei înarmării” în faţa Rusiei, susţinând că Europa poate să câştige această confruntare.
„Europa trebuie să accepte această provocare, această cursă a înarmării. Şi trebuie să o câştige”, a indicat el.
„Europa ca un întreg este cu adevărat capabilă să câştige orice confruntare militară, financiară sau economică cu Rusia. Noi suntem pur şi simplu mai puternici”, a susţinut Donald Tusk.
Mai mult, el a cerut creşterea bugetului Apărării la 5% din PIB, aşa cum doreşte preşedintele american Donald Trump, idee considerată nerealistă şi nesustenabilă economic de majoritatea europenilor, cu excepţia celor trei state baltice, foste republici sovietice, care se tem în continuare de Rusia.
Polonia are deja un buget al Apărării mai mult decât dublu faţă de angajamentul de 2% din PIB asumat în cadrul NATO, alocând anul trecut Apărării 4,1% din PIB, iar anul acesta 4,7% din PIB, lansându-se într-un program costisitor de înarmare.
Adăposturi subterane.
În cadrul acţiunilor de pregătire pentru un eventual război se înscrie şi o decizie anunţată de Ministerul de Interne polonez pentru efectuarea unui inventar al adăposturilor subterane, împreună cu o dispoziţie ca fiecare clădire publică având o suprafaţă de peste 2.500 de metri pătraţi şi unde se află cel puţin o sută de persoane să dispună de un astfel de adăpost, cu o capacitate de minim 50 de persoane.
În aprilie 2023, Corpul Naţional de Pompieri din Polonia a întocmit, la solicitarea Ministerului Apărării, un inventar al tuturor adăposturilor din ţară, care a identificat spaţiu pentru aproximativ 300.000 de persoane în adăposturi antiaeriene, plus adăposturi parţial protejate pentru 1,1 milioane de persoane şi a atribuit cetăţenilor polonezi „locuri temporare de refugiu”.
Aceştia pot folosi o aplicaţie de telefon mobil pentru a afla unde ar trebui să meargă în caz de război sau de urgenţă.
Vinovatul de serviciu. Rusia.
Expansiunea militară dramatică a Poloniei vine pe măsură ce în Europa cresc temerile că preşedintele american Donald Trump se aliază cu Kremlinul şi întoarce spatele alianţelor tradiţionale occidentale ale Americii – o schimbare geopolitică pe care Varşovia o consideră o ameninţare potenţial existenţială.
Premierul Donald Tusk a declarat că Polonia „discută serios” cu Franţa despre posibilitatea de a fi protejată de umbrela nucleară franceză. Preşedintele Emmanuel Macron a deschis posibilitatea ca alte ţări să discute despre modul în care disuasiunea nucleară a Franţei poate proteja Europa.
Premierul Tusk a subliniat că Polonia nu se poate limita la armele convenţionale.
„Trebuie să fim conştienţi de faptul că Polonia trebuie să ajungă la cele mai moderne capacităţi, deopotrivă legate de armele nucleare şi de armele neconvenţionale moderne. Aceasta este o cursă pentru securitate, nu pentru război”, a punctat el. Tusk a dat exemplul Ucrainei, care a renunţat la arsenalul său nuclear în anii 90 şi este acum atacată de Rusia.
Va urma! Germania.
