MOTIVELE REALE ALE DEMITERII LUI TONI GREBLA DE LA A.E.P.!
Netezirea drumului catre falsificarea alegerilor prezidentiale din mai 2025.
La data de 28 februarie 2025, Toni Grebla, presedintele AEP ( Autoritatea Electorala Permanenta) a fost revocat, după votul din plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului.
Coaliția de guvernare a decis, miercuri, 26 februarie 2025, schimbarea din funcție a lui Toni Greblă, invocând pentru demiterea acestuia anchetele Snoop.ro:
- salariul majorat încasat ilegal;
- închirierea unui sediu nou pentru Biroul Electoral Central.
Împotriva revocării lui Toni Greblă din fruntea AEP au votat parlamentarii S.O.S. România și POT și un senator AUR. Din 394 de parlamentari, 267 au votat pentru, 56 contra și 71 s-au abținut.
Noul președinte interimar al Autorității Electorale Permanente (AEP), instituția care se ocupă de organizarea alegerilor, este Zsombor Vajda, care până acum a fost vicepreședinte. Cel in cauza este un roman autentic, al carui arbore genealogic isi are radacinile in antichitate, de la Burebista si Decebal, pana in zilele noastre, via Attila the Hun.
Nota:
Zsombor Vajda, presedintele interimar al Autorităţii Electorale Permanente, nu a menţionat în declaraţiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitaţii publice, în timp ce supraveghea alegerile din România.
Tot Vajda este cel care a solicitat ca cumnata lui Constantin Florin Mituleţu Buică, preşedintele Autorităţii Electorale, să fie angajată la cabinetul său de vicepreşedinte AEP. Însă Agenţia Naţională de Integritate l-a dat pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie doar pe preşedintele Constantin Buică, fără să vadă omisiunile din declaraţiile de avere ale lui Zsombor Vajda.
Posibile incalcari de acte normative
Toni Greblă i-a avertizat pe parlamentari că schimbarea sa din funcția de președinte al AEP ar putea influența alegerile prezidențiale din 4 și 18 mai, deoarece este membru al Biroului Electoral Central.
Nadia Cosmina-Cerva, senatoare SOS, a susținut că solicitarea care îl privește pe Toni Greblă, venită din partea președintelui Camerei Deputaților, nu este conform regulamentului.
„Revocându-l astăzi pe domnul Greblă alegerile următoare pot fi contestate, pentru că schimbați regulile în timpul jocului”, a spus aceasta.
Motivele reale ale demiterii lui Toni Grebla de la A.E.P.
Soarta lui Toni Greblă a fost decisă într-o ședință de coaliție care a avut loc marți, 25 februarie, la Palatul Victoria, coprezidată de premierul și șeful PSD Marcel Ciolacu, la care Greblă nu a participat.
El a fost contestat, de catre actualii guvernanti, inca din decembrie 2024, pentru modul cum a fost organizat primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigate, surprinzător, de Călin Georgescu și anulate apoi de CCR.
Cu alte cuvinte, coalitia de la putere ii reproseaza ca nu a fost capabil sa impiedice, prin orice mijloace, castigarea primului tur al alegerilor prezidentiale de catre suveranistul Calin Georgescu.
De asemenea, mai multe ONG-uri sorosiste i-au cerut demisia lui Toni Grebla, în urma publicarii fotografiilor de la o petrecere privată, din urma cu 3 ani, în care șeful AEP apărea alături de persoane apropiate de AUR şi care acum sunt în anturajul lui Călin Georgescu, persoane „suspectate de simpatii legionare, incompatibile cu democraţia şi statul de drept”.
Nota:
Folosindu-se in permanenta de cuvinte mari, ca „democratie”, „transparenta”, „societate deschisa”, „libertate individuala”, „libertatea cuvantului” etc., absolut toate organizatiile infiintate de Soros in intreaga lume au ca obiective principale implementarea globalismului/neomarxismului/progresismului, imbogatirea magnatului si destabilizarea statului de drept, atunci cand guvernantii nu ii satisfac interesele.
Necesitatea demiterii Prim-ministrului Marcel Ciolacu
Potrivit logicii ONG-urilor sorosiste care i-au cerul demisia lui Toni Grebla, acuzatiile fiind expuse mai sus, domnul Marcel Ciolacu, a.k.a. Carnatu’/Covrigaru’ de Buzau, ar trebui demis de urgenta pentru relatii apropiate cu teroristul sirian Omar Hayssam. Cei doi apar intr-o fotografie facuta in anii 2000 (foto jos), la sfarsitul unei partide de vanatoare, atunci cand, liderii PSD, ca si in prezent, erau si sunt in tandreturi cu oricine dispune de fondurile necesare indestularii burtilor porcesti ale politicienilor de ieri si de astazi.
Dosar de amic de politician.
Omar Hayssam are mai multe condamnări la activ:
- 24 de ani în dosarul „Manhattan”, în care a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru săvârşirea unor infracţiuni economice;
- 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor în Irak;
- 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo Truck”;
- 3 ani de închisoare în dosarul „Foresta Nehoiu”;
- 2 ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei.
În anul 2006, Omar Hayssam a fost eliberat condiţionat, după ce i-a convins pe judecători că este grav bolnav, susţinând că are cancer în faza terminală. El a reuşit să fugă din România, fiind adus în ţară abia în anul 2013.
Fuga lui Omar Hayssam a stârnit un imens scandal, în urma căruia și-au dat demisia Radu Timofte, șeful SRI, Gheorghe Fulga, șeful SIE, Virgil Ardelean, șeful DGIPI și procurorul general al României, Ilie Botoș.
Pe 20 februarie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare și la o despăgubire de câte 2 milioane de euro pentru fiecare dintre cei trei jurnaliști răpiți în Irak în 2005.
Pe 29 iunie 2010 Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani de închisoare cu executare în dosarul Foresta Nehoiu
Pe 23 noiembrie 2012 Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul Volvo.
Până în vara lui 2013 acesta a fost dat în urmărire internațională prin Interpol, fiind acuzat de terorism. În dimineața zilei de 19 iulie 2013 a fost predat Poliției Române pentru a executa pedeapsa cu închisoarea de 20 de ani pentru acte de terorism în cazul celor trei jurnaliști români răpiți în Irak.
În aprilie 2016 lui Hayssam i s-a retras cetățenia română.
Pe 1 noiembrie 2016 Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București, la 24 de ani și patru luni închisoare în dosarul „Manhattan”, în care a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru săvârșirea unor infracțiuni economice. În același dosar, fratele lui Hayssam, Mohamad Omar, a fost condamnat la 22 ani de închisoare, iar Mihai Nasture, cumnatul lui Hayssam, a rămas cu pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare cu executare dată de instanța de fond.
Pe 5 februarie 2018 procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus clasarea în dosarul IPRS Băneasa pe motiv că faptele s-au prescris.
