Putin dictează viitorul!
Ucraina este pregătită pentru negocieri pentru că pierde pe toate fronturile.
Americanii au fost de acord, marți, 11 martie 2025, să reia ajutorul militar și partajarea de informații, după ce Kievul a declarat că este pregătit să susțină propunerea de armistițiu.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a anunțat că Ucraina a acceptat propunerea unui armistițiu de 30 de zile, după negocieri intense de opt ore, desfășurate în portul Jeddah din Arabia Saudită. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat că acum „mingea este în terenul Rusiei”.
Într-o conferință de presă susținută la Kiev, Zelenski a adăugat că „totul depinde acum de Rusia. Dacă vor dori armistițiu și liniște sau vor continua să omoare oameni”, iar „Ucraina a demonstrat, deja, clar, că este pregătită pentru negocieri”.
Putin a respins armistițiul pe termen scurt.
„Ucraina trebuie să renunțe oficial la ambițiile sale NATO și să-și retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate și acum controlate în mare parte de Rusia.
Nu avem nevoie de o încetare a focului, avem nevoie de o pace pe termen lung, asigurată prin garanții pentru Federația Rusă și cetățenii săi. Este o întrebare dificilă cum să asigurăm aceste garanții”, a declarat Putin în decembrie.
Apoi, pe 20 ianuarie, președintele rus a spus Consiliului de Securitate că „nu ar trebui să existe o încetare a focului pe termen scurt, nici o pauză pentru regruparea forțelor și reînarmare, cu scopul de a continua ulterior conflictul, ci o pace pe termen lung.”
Vladimir Putin nu va accepta ușor un acord de armistițiu propus de SUA și Ucraina, având în vedere că armata sa continuă să obțină victorii pe câmpul de luptă, în special în regiunea Kursk.
În ciuda faptului că Ucraina a lansat o ofensivă fulgerătoare în luna august a anului trecut, în tentativa de a recâștiga teren pe frontul de est și de a utiliza acea fâșie de pământ ca monedă de schimb în negocierile pentru un armistițiu, forțele ucrainene au suferit pierderi semnificative în ultima perioadă. În urma contraofensivei rusești, mai multe așezări au fost recucerite, inclusiv o mare parte din orașul Suja.
Declarații oficiali ruși.
Serghei Lavrov.
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat marți, 11 martie 2025, dar publicat miercuri, 12 martie 2025, a spus că Rusia nu va accepta trupe ale statelor membre NATO „sub niciun drapel, în orice capacitate, pe teritoriul Ucrainei”, în timp ce un parlamentar rus influent a afirmat că orice pace va fi impusă de Moscova.
Konstantin Kosachev.
„Rusia avansează în Ucraina și, prin urmare, va fi diferit cu Rusia”, a spus Konstantin Kosachev, președintele comitetului de afaceri internaționale al Consiliului Federației, camera superioară a parlamentului Rusiei, într-o postare pe Telegram.
„Oricare acorduri – cu toată înțelegerea necesității de compromis – vor fi pe termenii noștri, nu pe cei americani. Și asta nu este o laudă, ci o înțelegere că adevăratele acorduri sunt încă scrise acolo, pe front. Ceea ce ar trebui să înțeleagă și Washingtonul.”
Declarații ale altor oficialități ruse.
„Este puțin probabil ca președintele Vladimir Putin să accepte propunerea Statele Unite pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, iar orice acord ar trebui să țină cont de avansurile militare ale Rusiei și să abordeze preocupările Kremlinului”.
De asemenea, alți oficiali au subliniat că Moscova nu va accepta o astfel de înțelegere decât dacă aceasta se va face în condițiile sale, nu ale Americii.
„Este greu pentru Putin să accepte acest acord în forma actuală”, a afirmat o sursă importantă din Kremlin.
Putin nu are nevoie de armistițiu din partea lui Trump, fiindcă „câștigă în Ucraina” și va avea „dificultăți în a fi de acord” cu o încetare a focului, spun oficiali ai Kremlinului.
Poziția Moscovei este în conformitate cu situația de pe front.
Rusia controlează 75% din regiunile Donetsk, Zaporojie și Herson și mai mult de 99% din regiunea Luhansk, conform estimărilor ruse care, totodată, afirmă că acestea nu vor fi niciodată returnate Ucrainei, stat ce susține că au fost anexate ilegal și că nu va recunoaște niciodată suveranitatea Rusiei asupra acestora.
Din perspectiva Moscovei, propunerea de armistițiu ar putea părea o capcană, având în vedere că Putin ar avea dificultăți în a opri războiul fără a obține garanții concrete sau angajamente ferme din partea Ucrainei și a aliaților săi.
În acest context, Rusia controlează deja aproape o cincime din teritoriul Ucrainei și a continuat să avanseze spre vest în ultimele luni, în timp ce Ucraina pierde teren în Kursk.
Rusia a obținut aproximativ 113.000 km² și a avansat constant, timp de luni de zile. Ucraina a capturat o mică parte din vestul Rusiei, în august, ca monedă de schimb, dar controlul său asupra acelei regiuni slăbește”, potrivit estimărilor ruse.
Imagini recente au arătat că vehiculele ucrainene aflate în retragere au fost ținta dronelor rusești. „Trupele noastre avansează cu succes în regiunea Kursk, eliberând zone care erau sub controlul milițiilor. Dinamică este pozitivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă.
Putin nu are încredere în Occident!
Potrivit afirmațiilor din iunie 2024 ale lui Jeffrey David Sachs, economist american și analist de politici publice, care este profesor la Universitatea Columbia, Putin nu mai are încredere în Occident dintr-o varietate de motive, între care, cele mai importante ar fi următoarele:
„Războiul dintre Occident și Rusia a început în 1990, când James Baker al III-lea, secretarul american de stat, i-a spus lui Mihail Gorbaciov ca NATO nu se va deplasa cu un centimetru spre est, dacă U.R.S.S. este de acord cu unificarea Germaniei. Ulterior, Statele Unite i-a înșelat, începând cu 1994, când Clinton a semnat un plan de extindere a NATO până în Ucraina. Acesta este momentul în care, așa-zișii neoconservatori au preluat puterea.
Apoi, americanii au condus bombardarea Serbiei, în 1999, în care a fost folosită NATO pentru a executa lovituri aeriene asupra unei capitale europene, și anume Belgrad, timp de 78 de zile consecutive, în vederea destrămării acestui stat suveran.
Rușilor nu le-a plăcut prea mult, dar chiar și Putin a început pro-european și pro-american, întrebându-se dacă nu ar trebui să se alăture NATO. Înca mai exista ideea unui gen de parteneriat care se respectă reciproc.
În 2002, Statele Unite ale Americii au renunțat, unilateral, la tratatul anti-rachete balistice, ceea ce a constituit declanșarea implementării sistemelor de rachete, de către SUA, în Europa de Est.
Această acțiune a fost considerată, pe buna dreptate, de către Rusia, o amenințare directă la adresa Securității lor Naționale, sistemul de rachete urmând a fi amplasat la câteva minute distanță de Moscova.
În 22 februarie 2014, Statele Unite au participat activ la răsturnarea lui Ianukovici.
În 2004/2005, Statele Unite s-au angajat într-o operațiune de schimbare a regimului din Ucraina, așa-numita revoluție de catifea, dar Ianukovici a câștigat alegerile în 2009 și a devenit președinte, în 2010, în baza neutralității Ucrainei, respectiv constituirea acesteia ca un tampon între NATO si Federația Rusă.
Implicarea Statelor Unite în lovitura de stat din Ucraina, din 2014, este probată, printre altele, și de interceptarea unei convorbiri telefonice între Victoria Nuland, secretar de stat, și ambasadorul american în Ucraina, Geoffrey Pyatt, un fost official de rang înalt din Departamentul de Stat. Cei doi au discutat despre schimbarea regimului ucrainean si despre componența noului guvern de la Kiev. Ulterior, Washingtonul s-a declarat de acord, având în vedere și preconizata extindere a NATO în Ucraina, către Federația Rusă.
În tot acest timp, Putin a continuat să le atraga atentia americanilor cu privire la extinderea NATO catre Federația Rusă.
Totodată, președintele Putin a reamintit Washingtonului că a promis să nu extindă NATO, deși, în cadrul organizatței, au fost acceptate Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia, în total șapte țări, cu toate că “ati promis că nu vă veți extinde nici un centimetru dupa unificarea Germaniei.”
În acest sens, la data de 15 decembrie 2021, Putin a prezentat un draft din Acordul de Securitate, Rusia – S.U.A., al cărui fundament l-a constituit tocmai oprirea expansiunii NATO.
Operațiunea militară specială a început la 24 februarie 2022 și, 5 zile mai târziu, Zelensky se declara de acord cu neutralitatea, în sensul renunțării aderării la NATO.
Având în vedere declarațiile lui Zelenski cu privire la încetarea războiului și neutralitatea Ucrainei, în sensul renunțării aderării la NATO, trupele ruse, care se aflau în apropierea Kievului, au primit ordin să se retraga.
Ulterior, Statele Unite și Marea Britanie s-au răzgândit, afirmând că în nici un caz așa ceva nu poate fi admis și că Ucraina va trebui sa continue războiul. De asemenea, cele doua state îl asigurau pe Zelenski ca îi vor “acoperi spatele”, fără însă a se implica în mod direct.
În consecință, de la momentul în care Boris Johnson a zburat la Kiev pentru a-i încuraja pe ucraineni să lupte impotriva rușilor (09 aprilie 2022), și pâna în prezent , au murit peste 600.000 de ucraineni.
“Trebuie să înțelegem că Putin nu este un nebun ca Hitler. Ceea ce trăim în prezent este o istorie falsificată complet, o narațiune de Public Relation a Guvernului S.U.A.”, a afirmat, în final Jeffrey David Sachs.
