Românul care a salvat România!

Românul care a salvat România!

Povestea celui mai bogat român din toate timpurile care a împrumutat și a salvat statul român de la faliment. Imaginați-vă un om a cărui avere persoanală a fost atât de vastă, încât, în mijlocul marii crize economice din 1929-1933, a salvat România de la faliment.

Aceasta nu este o ficțiune, ci povestea reală a lui Jean Mihail, cel mai bogat român din toate timpurile.

Născut la 03.10.1875 în Craiova, Ioan Constantin Mihail, cunoscut ca Jean Mihail, provenea dintr-o familie de negustori, de origine macedoneană, stabiliți în România la mijlocul secolului 20. Tatăl său, Constantin Dinu Mihail a fost un latifundiar influent, iar Jean a moștenit de la acesta o avere considerabilă pe care a reușit să o sporească de-a lungul vieții.

În anii 1920, Jean Mihail era proprietarul unor moșii întinse în județele Dolj, Gorj, Olt, Ilfov, Mehedinți, Teleorman și Galați. Chiar și după reforma agrară din 1921, care a redistribuit o parte semnificativă a terenurilor către țărani, el a rămas unul dintre cei mai mari latifundiari ai țării.

Averea să era estimată la peste 1 milion de lei (peste 4 miliarde astăzi), incluzând lichidități de peste 9 tone de aur.

Jean Mihail a fost cel mai bogat român din perioada interbelică. Acesta s-a născut în anul 1875, ca fiu al latifundiarului Constantin (Dinu) Mihail a cărui avere a moștenit-o. La mijlocul anilor 1920, Jean Mihail deținea moșii în șapte dintre județele României astfel: Ilfov, Mehedinți, Dolj, Gorj, Olt, Teleorman și Galați, însumând peste 100.000 de hectare.

Ulterior, el a mai moştenit şi bunurile altor trei rude: unchiul său, care în 1901 îi lasă casa din Bucureşti şi averea; mătuşa după mamă, care îi lasă moşia de la Deveselu (2.000 de hectare); cealaltă mătuşă, după tată, care îi lasă colecţia de tablouri şi o casă în Craiova. Astfel, Jean Mihail a devenit cel mai bogat român din acea vreme, nemaiexistând nimeni în ţară care să aibă proprietăţi de asemenea valoare, sute de mii de hectare şi conturi foarte mari în bănci.

„A avut o vilă pe Calea Victoriei în Bucureşti, o casă la Floreşti în Prahova, dar şi Castelul Zamora din Buşteni. Acestea sunt cele mai importante proprietăţii pe care le-a deţinut familia Mihail“, a povestit, pentru Adevarul.ro, istoricul Toma Rădulescu.

Salvarea României.

Între 1929 și 1933, în timpul marii crize economice, România se confrunta cu dificultăți financiare majore. În acest context, Jean Mihail a intervenit decisiv, girând un împrumut extern, absolut vital pentru depăşirea crizei, cu propria să avere, salvând astfel statul Român de la faliment.

Acest gest nu doar că a demonstrat generozitatea sa, dar a și evidențiat încrederea pe care o avea în viitorul țării. Câți miliardari de astăzi ai vedea făcând un astfel de gest? Deși era extrem de bogat, Jean Mihail a trăit o viață modestă și retrasă. Nu a fost căsătorit și nu a avut copii. După moartea sa, în 1936, a lăsat întreaga avere statului Român, dorind ca resursele acumulate de el să fie folosite în beneficiul națiunii.

După instaurarea regimului comunist, în 1948, averea lui Jean Mihail a fost naționalizată.

Proprietatiile sale au fost confiscate iar sumele lichide se pare că au ajuns în buzunarele unor lideri sovietici de la acea vreme. Astfel, moștenirea sa materială a fost risipită, iar numele sau a fost, în mare parte, uitat de posteritate. Una dintre puținele amintiri tangibile ale opulenței și gustului său rafinat este palatul Jean Mihail din Craiova.

Construit la începutul secolului 20, acest edificiu impresionant servește, astăzi, drept muzeu de artă din Craiova, găzduind colecții valoroase și păstrând vie memoria celui care a fost, odată, cel mai bogat român.

Jean Mihail rămâne o figură emblematică în istoria României, nu doar pentru averea sa impresionantă ci și pentru contribuțiile sale esențiale în momentele critice ale țării. Povestea sa este o mărturie a generozității și a devotamentului față de națiune, oferind lecții valoroase despre responsabilitatea socială și impactul filantropiei.

Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.