2024. „AIA HOTI, ASTIA HOTI, MAMA LOR LA TOTI”!
Mașinațiunile și mișculațiile fostului prim-ministru FLORIN VASILE CITU, le plătim (TOT) NOI!!
Cine este domnul FLORIN VASILE CITU? Sau, daca nu este competent pentru a lucra intr-o banca privata, este bun pentru institutiile statului roman.
Florin-Vasile Cîțu, nascut la data de 1 aprilie (ziua pacaliciului) 1972, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România este un politician și economist român, senator al circumscripției București. A fost cel de-al 69-lea prim-ministru al României, în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021, ministru al Finanțelor Publice în guvernele Ludovic Orban I și II, președinte al Partidului Național Liberal între 25 septembrie 2021 și 2 aprilie 2022 și președinte al Senatului între 23 noiembrie 2021 și 29 iunie 2022.
Florin Cîțu este licențiat în științe economice, absolvind Grinnell College din Iowa, SUA în 1996. Pregătirea academică a acestuia a continuat cu un masterat în științe economice în cadrul Iowa State University, pe care l-a susținut în anul 2002.
În cadrul ING Bank România, a activat ca economist șef, între ianuarie 2006 și ianuarie 2007, și șef al departamentului piețe financiare, între ianuarie 2007 și martie 2011. Cîțu a pierdut postul din cadrul ING România după reorganizarea departamentului din care făcea parte.
Mișu Negrițoiu, directorul ING România din acea perioadă, care l-a recrutat, iar ulterior înlăturat pe Cîțu, l-a caracterizat pe acesta drept „un mic satrap, foarte învechit” care „nu știe să lucreze în echipă”.
De fapt, dl. Misu Negritoiu a vrut sa spuna ca palaria este prea mare pentru un cap mic si o minte lejera.
Cîțu a pierdut procesul intentat fostului angajator pentru concediere.
Pe scurt, atrocitatile guvernarii Citu.
Perioada guvernarii PNL – USR Plus – UDMR (23 decembrie 2020 – 05 octombrie 2021), al carei reprezentant „de frunte” a fost domnul FLORIN VASILE CITU, a constituit un puternic recul in viata politica, economica si sociala a Romaniei.
Dintre masurile „salvatoare” impuse de Citu & Co, mentionam, pe scurt, urmatoarele:
- imprumuturi masive cu dobanzi astronomice;
- inghetarea salariilor, alocatiilor, pensiilor etc.;
- cresterea vertiginoasa a preturilor;
- stoparea fluxului de fonduri catre institutiile / companiile de stat si private, cu exceptia celor „acreditate” de partidele de guernamant;
- scaderea dramatica a conditiilor de viata;
- criza energetica;
- distrugerea firmelor romanesti etc. etc.
Cateva dintre ilegalitatile guvernarii triumvirale.
Colac peste pupaza, ne trezim ca, Guvernul controlat de Florin Cîțu și acolitii săi, a revocat, ILEGAL, din functii, mai multi sefi de la Transelectrica, numiti anterior de guvernarea Orban. De fapt, acestia au fost concediati pentru că fusese schimbat Guvernul Orban (alti „telectuali”), deși, teoretic, legislația privind guvernanța corporativă descurajează astfel de practici, respectiv numirile pe criterii politice în companiile de stat.
În ultimii ani, foşti membri ai conducerii Transelectrica (Directorat şi Consiliu de Supraveghere) au dat compania în judecată, aceştia fiind demişi înainte de expirarea contractelor, finalitatea acestor procese constituind un dezastru pentru compania de stat, implicit pentru buzunarele noastre.
ASTFEL,
Recent, Curtea de Arbitraj de la Viena a decis că Transelectrica (companie de stat – si la propriu si la figurat) trebuie să îi plătească circa 720.000 de euro lui Stanciu Marius-Viorel, fost membru al Consiliului de Supraveghere, demis în iunie 2021.
Comunicat:
“Compania Națională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” S.A. informează publicul investitor asupra faptului că, urmare a soluționării cererii de arbitraj ARB-5768 Stanciu Marius-Viorel (RO) vs. Transelectrica (RO), Centrul de Arbitraj de la Viena, prin Hotărârea arbitrală a admis pretenții împotriva Companiei, după cum urmează:
– plata sumei brute de 743.352,62 lei reprezentând compensația de neconcurență conform contractului de mandat, la care se adaugă accesorii;
– plata sumei brute de 2.879.597,63 lei reprezentând daune pentru revocarea fără culpă a contractului de mandat (componentă fixă și variabilă potrivit contractului de mandat), la care se adaugă accesorii.
Plata efectivă a acestor sume se va face la valoarea netă a acestora. Compania a fost obligată, totodată, la plata unor costuri și cheltuieli arbitrale”.
ALTUL.
Transportatorul național de energie Transelectrica a anunțat, pe bursă, că a pierdut încă un proces la Centrul de Arbitraj de la Viena. Noul litigiu pierdut se adaugă unei lungi liste de procese deschise de foști șefi ai companiei, care au fost demiși înainte să le expire mandatele. Pentru fiecare caz în parte, compania este obligată de instanță să plătească despăgubiri foarte mari acestor foști șefi, de milioane de lei.
Aceste revocări au fost făcute din motive politice, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale.
În noul caz, cel care a câștigat este Mircea Cristian Staicu, fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei.
Despăgubiri de circa un milion de lei.
Centrul de Arbitraj de la Viena a admis pretenții împotriva companiei, de peste 930 mii lei, la care se adaugă accesorii.
- Plata sumei de 609.889 lei reprezentând compensația de denunțare aferentă indemnizațiilor fixe brute lunare rămase până la sfârșitul mandatului potrivit contractului de mandat, la care se adaugă accesorii;
- Plata sumei de 186.384 lei reprezentând compensația de neconcurență potrivit contractului de mandat, la care se adaugă accesorii;
- plata sumei de 135.128,33 lei reprezentând componenta variabilă potrivit contractului de mandat, la care se adaugã accesorii.
Compania a mai fost obligată și la plata unor costuri și cheltuieli arbitrale.
ALTELE.
Transelectrica este implicată în numeroase litigii cu foști membri ai Directoratului și Consiliului de Supraveghere, cu privire la contractele de mandat încheiate între Companie și aceștia. Foștii șefi au fost demiși înainte de expirarea mandatelor, iar aceștia au dat compania în judecată la Centrul de Arbitraj de la Viena.
Istoria litigiilor pierdute pe bandă rulantă de Transelectrica
Pe 22 iunie 2021, fără un motiv anume, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a decis, în calitate de acționar majoritar, schimbarea membrilor Consiliului de Supraveghere al Transelectrica.
Concret, șapte membri CS care aveau mandate pline de patru ani, până în septembrie 2024, au fost revocați, fiind înlocuiți de cinci membri provizorii, cu mandate de 4 luni, valabile doar până la data de 22 octombrie 2021.
La trei zile după demiterea supraveghetorilor, pe 23 iunie 2021, noul Consiliu a revocat membrii Directoratului Companiei, deși aceștia aveau mandat până în noiembrie 2024, fiind înlocuit tot cu interimari. Surse din domeniu declarau atunci că înlocuirile au avut la bază motive politice.
Procese pierdute de Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena.
În luna mai 2024, Transelectrica a pierdut litigiile cu Corneliu Marcu și Andreea Miu, foști membri ai Directoratului companiei, revocați printr-o decizie a Consiliului de Supraveghere din iunie 2021. Transelectrica a fost obligată, prin hotărâre arbitrală, să plătească celor doi 1,1 milioane lei.
În luna ianuarie 2024, Jean Valentin Comănescu, fost membru în Consiliul de Supraveghere, a câștigat un proces, valoarea despăgubirii fiind de peste 800 mii lei, plus accesorii, reprezentând compensații pentru faptul că a fost revocat înainte de finalizarea mandatului.
În luna octombrie 2023, Transelectrica a anunțat că Luiza Popescu, fost membru al Consiliului de Supraveghere al companiei, a câștigat la Centrul de Arbitraj de la Viena compensații de 792.132 lei (principal), plus 11.759 lei și 7.011 euro, cu titlu de cheltuieli arbitrale.
În luna august 2023, Ciprian Constantin Dumitru, fost membru al Consiliului de Supraveghere, revocat în 2021, a câștigat la Centrul de Arbitraj de la Viena, obligând compania la plata sumei totale de aproape 2 milioane de lei. Nu este singurul care a câștigat în fața Transelectrica.
În decembrie 2022, a câștigat Oleg Burlacu, fost membru al Consiliului de Supraveghere, obligând compania la plata sumei de 792.132 lei (principal), la care se adaugă accesorii și cheltuieli de judecată. După succesul lui Burlacu, alți foști șefi ai Transelectrica au depus cereri de arbitraj la Centrul de Arbitraj de la Viena. Aceștia sunt:
Adrian Goicea, fostul președinte al Consiliului de Supraveghere, Ciprian Constantin Dumitru, Luiza Popescu, foști membri ai Consiliului de Supraveghere, și Cătălin Nițu, fost membru al Directoratului. Sumele cerute de aceștia se apropie de 3 milioane de lei. Toți au fost dați afară cu mult timp înainte de expirarea mandatului de 4 ani.
În aprilie 2021, a câștigat Cătălin Nițu, fost membru al directoratului, suma de 559.164 lei (principal), plus accesorii și cheltuieli de judecată. Cătălin Nițu nu s-a mulțumit cu atât și aduce din nou Transelectrica în fața Centrului de Arbitraj de la Viena, cerând de data aceasta 2,2 milioane de lei.
ABUREALA DE OCHII LUMII. NIMENI NU VA FI CONDAMNAT. POATE FEMEIA DE SERVICIU.
Fostul premier Florin Cîțu, pus sub urmărire penală: Ar fi facilitat conducerii Ministerului Sănătății să tranzacționeze și să ordonanțeze la plată achiziția în plus a peste 43,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID
Fostul premier Florin Cîțu a fost pus oficial sub urmărire penală, miercuri, 6 decembrie 2023, de către DNA, în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID, pentru două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.
Initial, la data de 23 noiembrie, DNA a cerut încuviințarea Parlamentului – în cazul lui Florin Cîțu – și a Președinției – în cazul foștilor miniștri USR ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă – pentru începerea urmăririi penale a celor trei, pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID în timpul pandemiei.
În comunicatul DNA nu a fost precizat niciun nume, menționându-se că este vorba despre trei persoane care făceau parte din Guvernul României.
DNA spunea atunci că ar fi fost achiziționată în plus cantitatea de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, „sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”.
La 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19, prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
Foștii miniștri USR, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, au fost citați la DNA pentru vineri, 08 decembrie 2023.
Florin Cîțu (PNL) a fost premier între decembrie 2020 și noiembrie 2021. Ioana Mihăilă a ocupat funcția de ministru al Sănătății între aprilie și septembrie 2021, ea venind pe acest post după Vlad Voiculescu (decembrie 2020, aprilie 2021).
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
