2024. Cine a sabotat gazoductul Nord Stream din Marea Baltica ? S.U.A., Ucraina sau Rusia ? Sau amantrei ? Mass-media americane salveaza S.U.A. Administratia americana „nici ceapa nu a mancat, nici gura nu-i miroase”. Vinovatii de serviciu: Cativa betivi si un scafandru. Partea a III a.
Partea a III a
Varianta implicarii ucrainene in sabotarea gazoductului.
Ziaristii astia occidentali chiar ne cred tampiti. Cititi si va cruciti.
Potrivit publicatiei americane The Wall Street Journal, într-un articol publicat pe 14 august 2024, ”in mai 2022, o mână de oameni de afaceri și ofițeri ucraineni de rang înalt s-au adunat pentru a sărbători marea reușită a Ucrainei de a opri invazia rusă.
Amețit de alcool și de înflăcărare patriotică, cineva a sugerat următorul pas radical: distrugerea Nord Stream”. Toata operatiunea ar fi implicat un mic iaht închiriat, cu șase membri ai echipajului, inclusiv scafandri civili. Era și o femeie, pentru a da impresia că este vorba despre un grup de prieteni în vacanță”.
O serie de relatări din mass-media germană, inclusiv Süddeutsche Zeitung, dar și din cotidianul newyorkez Wall Street Journal, au indicat că o echipă de scafandri ucraineni ar fi putut fi cei care au operat – cu sprijinul unor oficiali de rang înalt de la Kiev.
Surse citate de Wall Street Journal spun că planul de aruncare în aer a conductelor ar fi fost aprobat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care, cica, ulterior s-ar fi razgandit la presiunile CIA ?????, și a fost executat de unul dintre generalii de top de la acea vreme, Valeri Zalujnîi.
Mass-media germane, care au dezvăluit recent modul în care evoluează ancheta judiciară, sunt mult mai prudente cu privire la implicarea unor înalte autorităţi ucrainene şi incearca, din rasputeri, să-l disculpe pe Zelenski.
Normal, spunem noi, avand in vedere ca „sageata” Zelenski a dinamitat economia europeana si, fara luciditatea unor lideri politici, ne-am fi trezit intr-un razboi mondial de proportii epice, catastrofale, capabil sa trimita omenirea la inceputurile acesteia.
Potrivit publicaţiei americane Wall Street Journal, care se bazează, în special, pe surse militare ucrainene, atentatul cu exploziv în adâncurile Mării Baltice a fost dus până la capăt cu supervizarea comandantului şef al armatei ucrainene de la acea vreme Valeri Zalujnîi.
Contactat de cotidianul american, Zalujnîi, în prezent ambasador al Ucrainei la Londra, a negat veridicitatea relatărilor media, pe care le-a numit ”simple provocări”. De partea sa, Casa Albă a refuzat să comenteze relatările media.
Aceste informaţii de presă survin la o zi după dezvăluiri conform cărora, ancheta judiciară germană asupra sabotajului se orientează spre Ucraina, cu un mandat de arestare emis recent împotriva unui scafandru profesionist din această ţară.
Ideea sabotajului apăruse în mai 2022 în timpul unei reuniuni de ofiţeri de grad înalt şi directori de companii ucrainene, la trei luni după declanşarea invaziei ruse împotriva Ucraina, scrie WSJ.
Potrivit WSJ, şase persoane în total au fost implicate direct în această operaţiune, care a costat circa 300.000 de dolari, totul finanţat din bani privaţi.
Nemultumirile germaniei cu privire la distrugerea gazoductului au fost exprimate de un oficial german si redate de The Wall Street Journal: ” infrastructura noastră critică a fost aruncată în aer de o țară pe care o sprijinim cu transporturi masive de arme și miliarde de euro cash”.
Ucraina riposteaza: ”Prostie absolută”.
Povestea cu „implicarea Ucrainei în exploziile Nord Stream este o prostie absolută”, a comentat joi, pentru AFP, consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak.
”Exploziile conductelor Nord Stream nu au oprit războiul, nu au descurajat agresiunea rusă și nu au afectat situația din prima linie. Nu avea nici un sens practic o astfel de operațiune”, a precizat oficialul de la Kiev.
În ciuda afirmațiilor lui Podoliak, Ucraina avea motive întemeiate să se opună proiectului Nord Stream. Dacă ar fi fost reactivate, conductele ar fi umplut vistieria de război a Moscovei și ar fi oferit Kremlinului o pârghie pentru a influența economia aliaților occidentali ai Kievului. În plus, o linie directă de export către Germania prin ambele conducte ar fi facilitat rușilor închiderea rutelor de gaze consacrate prin țări precum Ucraina, Polonia și Slovacia, oferindu-le și mai multă influență în regiune.
Ucraina se opune de ani întregi proiectelor Nord Stream.
Un aliat important al Ucrainei, Polonia, este, de asemenea, menționată în mass-media ca posibil furnizor de sprijin logistic pentru echipa de scafandri ucraineni despre care se spune că ar fi sabotat conductele.
Polonia a negat cu fermitate afirmațiile făcute de fostul șef al agenției germane de informații BND, August Hanning, potrivit cărora, „Varșovia ar fi fost puternic implicată în pregătirea acestui atac”. La postul TV Polsat News, vice-prim-ministrul polonez, Krzysztof Gawkowski a comentat afirmațiile fostului șef al serviciilor secrete federale, care a condus BND între 1998 și 2005: ”Clar este o minciună. Polonia nu a luat parte la nimic”. În opinia lui Gawkowski, ”aceasta este o dezinformare rusă care rezonează prin cuvintele politicienilor germani”.
Oficialii germani au confirmat că principalul suspect locuia într-un sat din afara Varșoviei, până de curând, dar a reușit să scape din țară, în ciuda faptului că Germania a emis un mandat de arestare pe numele lui.
Procurorul general german a emis un mandat de arestare împotriva unui cetățean ucrainean, în legătură cu explozia Nord Stream din septembrie 2022. Ultimul loc de reședință cunoscut al suspectului, Volodimir Z., a fost în Polonia.
Anna Adamiak, purtătorul de cuvânt al Parchetului General polonez a declarat agenției de presă PAP: „procuratura germană a înaintat la Varșovia mandatul european de arestare emis împotriva lui Volodimir Z., iar parchetul polonez a luat ulterior măsuri pentru a confirma locul în care se află suspectul.
Au ajuns la concluzia că Volodimir Z. părăsise teritoriul Poloniei. Potrivit informațiilor primite de la polițistul de frontieră polonez, acesta a plecat peste granița polono-ucraineană”. Anna Adamiak a mai adăugat că la momentul controlului la frontieră, suspectul nu era inclus în baza de date a celor urmăriți prin mandatul european de arestare.
Varșovia a învinuit Berlinul pentru această scăpare, spunând că oficialii germani nu au reușit să actualizeze registrul Schengen care să-l semnaleze pe suspect ca fiind căutat.
Potrivit presei germane, procuratura mai suspectează doi cetățeni ucraineni, un bărbat și o femeie, scafandri, care ar fi putut participa la deteriorarea gazoductului.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
