2024. Klaus Werner Iohannis sau Apologia Nesimtirii. NABABUL (pe banii nostri) DIN CARPATI.
Motto: „SUNT DESTUI BANI CAND NIMENI NU FURA”.
RAAPPS a investit milioane de euro în confortul presedintelui Iohannis.Vilele de protocol de la Neptun.
În 2013, RAAPPS a investit aproximativ 1,5 milioane euro în renovarea vileor din cadrul compexului de la Neptun. Mai mult, s-au cumpărat 500 de farfurii și 300 de salatiere din porțelan alb cu fir de aur pentru suma de 8.000 de euro.
De asemenea, RAAPPS a mai achiziționat 28 de şezlonguri pentru plajă, frigidere, aspiratoare şi uscătoare de păr. În 2010, RAAPPS a cheltuit aproximativ 120.000 de euro pentru o centrală termică și o instalație de încălzire a apei din piscină.
În ultima perioadă, nu s-au mai alocat fonduri pentru complexul de la Neptun, în afara celor legate de cheltuielile de întreținere, cele mai mari fiind cele pentru furnizarea energiei electrice.
Președintele României, Klaus Iohannis se poate bucura acum de un miniteren de golf chiar la vila de protocol din Neptun. Conform imaginilor surprinse de G4Media, trei găuri de golf sunt amenajate în jurul lacului din fața Vilei Nufărul, construită în perioada comunistă pentru soții Ceaușescu și folosită după Revoluție de președinții României.
Un an mai târziu au început lucrările și la o nouă piscină din complexul administrat de RA-APPS: vila Nufărul, situată în același Complex de la malul mării.
Jurnaliștii Adevărul scriau, în septembrie 2024, că, în ultimii cinci ani, RA APPS a investit nu mai puțin de 900.000 euro în construirea a două piscine de 278 și respectiv 54 metri pătrați, precum și a unui jacuzzi, toate destinate vilelor de protocol de la Neptun.
La Vila Lac 3 din București au început lucrări de amenajare pentru un mini-teren de golf pe 7 aprilie 2020. Lucrarea a fost terminată la finalul lunii noiembrie, conform imaginilor din satelit, obținute de Europa Liberă.
Guvernul a decis, în iunie 2015, ca după mutarea la Vila Lac 3 a președintelui Iohannis, Vila Lac 2 să își piardă regimul de reședință prezidențială ( desi este inca folosita de presedinte), urmând să fie folosită de RA-APPS pentru diferite activități de protocol (prezidentiale). Cele două clădiri sunt învecinate pe o peninsulă, despărțite doar de un mic părculeț și înconjurate de vegetație.
Cele trei vile, Vila Lac 1, Vila Lac 2 și Vila Lac 3 au fost construite în 1962, la comanda liderului de atunci al republicii, Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Un teren de golf profesionist are 18 găuri, iar în România sunt doar patru astfel de terenuri, unde se pot organiza turnee: Pianu și Teodora (la Alba), Bucharest Golf Club și National Golf and Contry Club la Periș.
Pasiunea pentru golf a președintelui Klaus Iohannis este cunoscută. În septembrie 2021, când a participat în comuna Pianu de Sus din judeţul Alba la un eveniment organizat cu prilejul decernării premiilor Cupei de Golf „Paul Tomiţă”, Iohannis spunea că acest sport „nu este deloc exclusivist și oferă un foarte bun prilej de a petrece mai mult timp în natură”.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 3 octombrie 2024, întrebat despre o comisie de anchetă în Parlament privind terenul de golf de la vila de protocol a preşedintelui Klaus Iohannis, că, în acest caz, discuția se duce deja într-o zonă de infracţiune, lucru care nu îi place.
Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) investește în mod netransparent aproximativ 9 milioane de euro, bani publici, în renovarea unei vile din București. Publicația sugerează că va fi locuită de președintele Klaus Iohannis și soția sa, Carmen, după încheierea celor două mandate.
Vila, aflată în renovare completă, se află pe Bulevardul Aviatorilor 86, din București, și a fost timp de peste 20 de ani sediul Partidului Național Liberal. Acum, potrivit Recorder, vila este pe cale să fie transformat într-o „locuință individuală”.
Construcția urmează să fie transformată dintr-una publică, cu birouri, în locuință cu birou de lucru cu intrare separată.
„Vila de 1.200 mp, cu subsol, parter și etaj, garaj și cabină de pază la poartă e a statului și a fost, până nu de mult, sediu de partid. De câteva luni, e transformată, în cel mai mare secret, în reședință pentru o singură familie, după cum scrie în autorizația de construire obținută de Recorder”, arată investigația.
Într-un articol separat, G4Media scrie, citând surse politice și informații similare celor ale Recorder, că această clădire ar fi destinată ca locuință a soților Iohannis, de la finele lui 2024.
Nu se știe deocamdată cu siguranță cui va fi atribuită locuința, însă „majoritatea indiciilor duc către aceeași persoană”, notează Recorder.
Conform legii, cercul demnitarilor care ar avea dreptul la o asemenea locuință de protocol oferită de stat este foarte restrâns, iar majoritatea indiciilor duc către Klaus Iohannis.
- Dreptul la cabinet cu personal în afara instituției îl au doar foștii președinți ai României.
- „Apetența pentru lux” demonstrată de președintele Iohannis.
- Investiția în fotovoltaice și pompe de căldură menite să reducă costurile de întreținere. Singurii locatari ai reședințelor de protocol care își plătesc singuri utilitățile sunt foștii șefi de stat.
- Implicarea indirectă a PNL în finanțarea renovării.
- „Secretomania” privind cheltuielile, una dintre caracteristicile ultimului mandat al președintelui Iohannis.
„La finalul mandatului, președintele Iohannis este obligat să plece din Vila Lac III, în care stă din 2015. Va putea alege atunci dintre casele pe care i le poate pune la dispoziție RAAPPS, una în care să stea pentru tot restul vieții”, spune Anca Simina, jurnalistă Recorder.
Administraţia Prezidenţială a informat, după apariția reportajului Recorder, că nu există nicio solicitare din partea preşedintelui Klaus Iohannis pentru atribuirea unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu pentru organizarea cabinetului de lucru, ambele cu destinaţia de reşedinţă, după încetarea mandatului.
Calatoriile lui Klaus „Gulliver” Iohannis sau 20.000 de leghe printre nori
Cheltuielile pe deplasări externe ale lui Klaus Iohannis în cele două mandate depășesc 25 de milioane de euro.
În plus, cheltuielile totale ale Președinției s-au mărit de aproape 4 ori pe parcursul celor două mandate (2014-2019 și 2019-2024).
În primul mandat (2014-2019), cheltuielile președintelui Iohannis cu deplasările s-au ridicat la 36,5 milioane de lei.
În 2015 au fost 8,5 milioane de lei, iar în 2016, 2017 și 2018 au fost câte 6 milioane de lei. În ultimul an al primului mandat, cheltuielile de acest tip au crescut brusc, ajungând la 10 milioane de lei.
Astfel, in 2019, ultimul an înaintea pandemiei de COVID-19, Klaus Iohannis a efectuat 21 de deplasări externe, iar cheltuielile s-au ridicat la suma de peste 9.600.000 de lei, adică aproximativ 2 milioane de euro.
Al doilea mandat a început în contextul pandemiei de COVID-19, iar președintele a fost nevoit să rămână în țară, cheltuind doar 3 milioane de lei pe deplasări externe.
Ulterior, însă, aceste cheltuieli au crescut semnificativ.
În 2020, cheltuielile aferente pentru cele 9 deplasări externe s-au ridicat la suma de 3.011.828,95 lei, adică aproximativ 600.000 de euro. Numărul deplasărilor oficiale în străinătate, în primul an de pandemie, s-a redus la jumătate față de 2019, iar cheltuielile au fost diminuate de aproape trei ori față de ultimul an.
În 2021, al doilea an al pandemiei COVID-19, Iohannis a efectuat 16 deplasări externe, cheltuielile fiind de 7,6 milioane de lei, adică aproximativ 1,5 milioane de euro, se arată într-un răspuns al Administrației Prezidențiale la solicitarea Libertatea.
Concret, cheltuielile cu vizitele externe ale președintelui Iohannis în 2021 au fost aproape triple față de primul an de pandemie, când lumea întreagă s-a aflat, în mare parte a timpului, în lockdown.
În 2022, preşedintele Klaus Iohannis a efectuat 21 de vizite oficiale, cheltuielile fiind de aproximativ 17 milioane de lei, mai mult decat dublu față de 2021.
Mai precis, cheltuielile din 2022 au fost în cuantum de 16.604.678 de lei, adică de aproximativ 3,32 de milioane de euro, a transmis Administraţia Prezidenţială pentru Agerpres.
Preşedintele Klaus Iohannis a făcut, în 2023, 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de peste 41 de milioane de lei, aproape o treime din bugetul Administrației Prezidențiale și mai mult decat dublu față de 2022, a transmis Administrația Prezidențială, pentru Agerpres.
Cele mai controversate vizite ale președintelui au avut loc în 2023, anul cu cele mai mari cheltuieli. A efectuat două turnee, impreuna cu sotia sa, respectiv:
- unul de 9 zile în America de Sud, Brazilia, Chile şi Argentina, dintre care doar 4 zile au fost evenimente oficiale, restul fiind dedicate „activităților private”;
- un alt turneu în Africa, Kenya, Tanzania, Capul Verde şi Senegal, de 10 zile, care a inclus și un safari.
De asemenea, transmite Administraţia Prezidenţială, șeful statului a mai făcut o serie de deplasări externe, respectiv în:
- Azerbaidjan (2-3 februarie – vizită oficială şi participare la reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze);
- Luxemburg (vizită oficială – 27 februarie);
- Polonia (22 februarie – reuniunea B9);
- Belgia (reuniuni ale Consiliului European – 9 februarie, 23-24 martie, 29-30 iunie, 26-27 octombrie, 14-15 decembrie, CELAC – 17-18 iulie, vizită oficială – 8 noiembrie, 13 decembrie – Summitul UE-Balcanii de Vest);
- Emiratele Arabe Unite (18-21 martie – vizită oficială şi 2-4 decembrie – COP28);
- Bulgaria (15 martie – vizită oficială);
- Japonia (6-8 martie – vizită oficială);
-
Singapore (10 martie – vizită de stat);
- Marea Britanie (5-6 mai – participare la ceremoniile dedicate încoronării Regelui Charles al III-a şi a Reginei Camilla);
- Islanda (16-17 mai – Summitul Consiliului Europei);
- Regatul Ţărilor de Jos (reuniune în format restrâns în pregătirea Summitului NATO);
- Slovacia (6 iunie – Summitul B9);
- Republica Moldova (Summitul Comunităţii Politice Europene);
- Lituania (11-12 iulie – Summitul NATO);
- Statele Unite (19-21 decembrie – Adunarea Generală a ONU);
- Ungaria (11 octombrie – vizită oficială);
- Portugalia (7-9 octombrie – vizită de stat);
Spania (5 octombrie – Summitul Comunităţii Politice Europene şi reuniunea informală a Consiliului European).
Aceste deplasări au fost comentate constant în spațiul public, criticate și ironizate din mai multe motive.
Unul ar fi secretizarea cheltuielilor. Un altul este legat de avionul cu care zboară președintele, de obicei, un avion privat de lux, despre care însă, șeful statului a zis că este o aeronavă mică.
Cheltuielile președintelui cu privire la deplasarile externe au încins discuțiile în spațiul public, după ce Recorder a arătat, în noiembrie 2023, că șeful statului a călătorit la încoronarea regelui Charles cu un avion închiriat care a costat statul român 85.000 de euro.
În comparație, alți șefi de stat, precum președinții din Estonia, Cehia, Letonia și Finlanda, au ales pentru călătoria respectivă avioane de linie, cheltuind între 1.700 și 3.000 de euro.
De altfel, publicația a arătat atunci că, din 19 lideri europeni, doar președintele Iohannis a zburat cu un avion închiriat. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cheltuit, în 2022, aproximativ 25.000 de euro pentru 19 vizite în străinătate.
Cum a evoluat bugetul alocat președinției
Potrivit rapoartelor publicate de Administrația Prezidențială, după preluarea primului mandat de către președintele Klaus Iohannis, bugetul final pe anul 2015 însuma 37,45 de milioane de lei, cel pe 2016 a ajuns la un pic peste 50 de milioane de lei, iar cel pe 2017 a scăzut la 46,82 de milioane de lei. Anul 2018 a adus din nou o creștere la 58,72 de milioane de lei.
În cel de-al doilea mandat, în anul 2019, bugetul final al Administrației Prezidențiale însuma 64,96 milioane lei, iar în 2020 s-a ridicat la 73,74 milioane lei, 2021 a adus o sumă de 79,22 milioane lei, iar în 2022 au fost 95 de milioane de lei. Bugetul final pe 2023 a fost de 133 de milioane de lei.
Pe anul în curs, Administrația Prezidențială are la dispoziție un buget estimat la peste 240 milioane de lei, 135.000.000 de lei din credite de angajament și 109.699.000 de lei din credite bugetare.
La rectificarea bugetară, administrația a mai primit 7 milioane de lei, la care se adăugă aproximativ trei milioane de lei proveniți din diminuarea unor bugete alocate inițial în bugetul pe 2024.
Rectificarea s-a produs în ziua în care Klaus Iohannis a zburat spre New York, la Adunarea Generală a ONU – a făcut-o din nou la bordul unui avion privat de lux pe care l-a mai folosit anul acesta pentru deplasări în Seul, Washington, Paris si Chișinău.
Anul trecut, același model de avion a fost închiriat pentru vizitele oficiale din Emiratele Arabe Unite și pentru „turneul african” din Kenya, Tanzania, Capul Verde și Senegal.
O investigație Recorder din toamna anului trecut arăta că unele dintre deplasările în străinătate ale președintelui ajung să coste chiar și peste un milion de euro.
De asemenea, zborul de doar două ore al lui Iohannis la un dineu din Rotterdam, cu un echipaj format din trei oameni și șase pasageri, a costat 170.000 de euro.
În acest an (2024), numai din ianuarie și până în august președintele a cheltuit 20 de milioane de lei pe călătorii.
Pentru comparație, bugetul total actual al președintelui Cehiei este de 96 de milioane de echivalent lei pe an.
Cum arată cheltuielile președintelui.
Recent, alte costuri prevăzute într-un proiect de achiziții publicat pe SEAP au atras atenția, fiind criticate și de actualul premier Marcel Ciolacu, care a afirmat că îi este greu să accepte un preț de 9 mii de euro în cazul unei fețe de masă, așa cum prezenta proiectul, printre altele.
„Fiecare răspundem de cheltuielile pe care le facem. Este (sic) Curtea de Conturi și presă și opinia publică”, a completat Marcel Ciolacu. În același timp, Administrația Prezidențială a afirmat într-un răspuns pentru Antena 3 CNN, că ar fi fost vorba, de fapt, despre 157 de fețe de masă și nu despre una singură, la un preț mediu de 288,91 lei/bucata.
Cât câștigă și cât cheltuie președintele Iohannis în comparație cu alți șefi de stat. Bugetul administrației din ultimii ani
Șeful statului român nu este în fruntea clasamentului în ceea ce privește veniturile de pe urma funcției. Cheltuielile actualului președinte arată însă o altă poveste. Klaus Iohannis și-a dublat, în ultimii ani, costurile de călătorie. În același timp, și bugetul Administrației Prezidențiale a crescut.
Salariul președintelui este la coada clasamentului președinților din statele europene, însă, potrivit panorama.ro, raportat la salariile minime, venitul lui Klaus Iohannis urcă deasupra Sloveniei, Spaniei, Poloniei și Maltei, plasându-se la egalitate cu Portugalia, Olanda și Croația.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un comentariu
Pingback: 2024. Klaus Werner Iohannis - nume conspirative „ Un an sabatic perpetuum” sau „Doua cincinale de concediu platit”. - Vocea Noastră