2024. Klaus Werner Iohannis – nume conspirative „ Un an sabatic perpetuum” sau „Doua cincinale de concediu platit”.
Ii place lui Iohannis munca, precum magarului fuga.
STATISTICĂ / Cât a muncit și cât s-a plimbat Klaus Iohannis în 4 ani din primul mandat.
O analiză a site-ului Președinției relevă o realitate tulburătoare. In primii 4 (patru) ani de mandat, președintele (inca?) în funcție a avut mai puține zile lucrate, decât cele muncite (ca orice politician roman care se respecta).
În medie, Klaus Iohannis a muncit mai puțin de 3 zile pe săptămână.
Astfel, dacă adunăm zilele nelucrate din 2015, 2016, 2017 și 2018 cu zilele în care n-a făcut mare lucru (semnând doar decrete), rezultă 570 de zile din totalul de 1.041 de zile lucrătoare.
Așadar, statistic vorbind, în primii 4 ani de mandat, Klaus Iohannis a muncit doar în 45% din numărul total de zile lucrătoare. În restul de 55%, președintele a prestat activități formale sau a fost plecat în concediu.
Dinamica inactivității prezidențiale în patru ani de mandat
Numărul de zile nelucrate de Klaus Iohannis, respectiv cele în care pe site-ul președinției nu apare nicio activitate în calitate de președinte, a crescut an de an: 23 de zile nelucrate în 2015, 25 de zile nelucrate în 2016, 56 de zile nelucrate în 2017 și 108 zile nelucrate în 2018.
Dintre zilele în care apar activități prezidențiale, aproape jumătate sunt zile de semnat decrete și alte activități neprecizate. Cu alte cuvinte, este vorba de activități care nu implică un efort din partea unui președinte.
Ponderea statistică a acestor zile ”cu jumătate de normă” arată așa:
- în 2015 zilele în care președintele a semnat decrete reprezintă 47% din numărul total de zile lucrătoare;
- în 2016 – 49% din numărul total de zile lucrătoare;
- in 2017 – 46% din numărul total de zile lucrătoare;
- in 2018, cu un an inainte de alegeri, doar 23% dintre zilele lucrate de președinte au fost dedicate semnării decretelor și altor activități neprecizate.
Pe de altă parte, Klaus Iohannis a beneficiat, în 2018, de un număr mai mare de zile libere sau cele în care nu a făcut nimic.
În mod previzibil, activitatea președintelui Iohannis s-a intensificat din luna aprilie din 2019, perioadă care s-a suprapus cu campania pentru alegerile europarlamentare și referendumul pe temele Justiției.
Concediile, petrecute în destinații exotice
Rigoarea cu care președintele își respectă programul de concediu a devenit deja proverbială. Președintele nu a ratat ocazia să-și ia zile libere chiar și în perioade politice importante.
Destinațiile turistice ale soților Klaus și Carmen Iohannis au fost dintre cele mai variate și sofisticate – de la insulele Tenerife și Madeira, la vizite private în SUA, Spania sau Germania.
Totodată, Klaus Iohannis a folosit deplasările sale externe pentru a vizita mai multe destinații, împreună cu soția sa.
În 2016, cu ocazia vizitei în Israel, președintele Iohannis declara: „Sunt foarte bucuros și foarte mișcat că pot să fiu în această seară în mijlocul dumneavoastră. Soția mea Carmen și cu mine ne-am gândit de multe ori, în viața noastră anterioară ????, cum ar fi să venim la Ierusalim. Și iată, am venit într-o poziție care mă face să stau în fața dumneavoastră”.
2019 – 2024. Cel de-al doile mandat prezidential.
Pentru aceasta perioada, romanii, din cele citite, vazute si auzite, au declarat, la unison, fara a mai fi nevoie de o informare amanuntita din partea institutiei prezidentiale (care, de-altfel, isi apara seful cu prea mult zel pentru o cauza pierduta), ca mult iubitul nostru presedinte nu a lucrat mai mult de 30% din totalul zilelor de munca (in cel mai fericit caz). Cunoscand, insa, apetitul presedintelui pentru lene, ii este greu sa si vorbeasca, sa analizam activitatile acestuia intr-una dintre lunile anului 2024.
Concret, in luna septembrie 2024, deci, ulterior vacantelor de vara lungi si dese (de fapt, presedintele se afla intr-o vacanta permanenta), programul de lucru al domnului Iohannis, aflat pe teritoriul national, dar nu prea mult, in calitate de presedinte „sub acoperire”, arata astfel:
- la datele de 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 10, 22, 23, 24, 25 si 30 septembrie, domnul presedinte figureaza fara activitate, deci, 13 zile, aproape jumatate din luna calendaristica ( nu lucratoare ), Iohannis a taiat frunza la caini.
- in trei zile, adica 4, 6 si 16 septembrie, a semnat 9 decrete (hai sa presupunem ca nu scrie la fel de „repede” precum vorbeste, deci, 10 minute de munca in 3 zile), adica, iar fara activitate.
- 11 septembrie: a vorbit 8 minute si 56 de secunde la deschiderea anului scolar de la Liceul Sincai din Bucuresti. Atat. Putem afirma ca a muncit ? Nu.
- La data de 15 septembrie a trimis doua mesaje de condoleante, textele fiind concepute si trimise de subalterni in numele presedintelui. Iar a muncit, nu-i asa?
- 17 septembrie: a transmis un mesaj despre furtunile din Banat. Complicat, nu? Iar nimic.
- 18 septembrie: a semnat un comunicat despre aceleasi furtuni, cerand Guvernului sa avertizeze cetatenii. La fel. Nimic.
- 19 septembrie: a participat la deschiderea sesiunii ONU; a avut doua intrevederi (de cate 30 de minute) cu presedinta Estoniei si cu presedintele Egiptului, a fost la dejunul oferit de secretarul general ONU, a avut doua alte reuniuni de lucru, apoi a mers la doua receptii, oferite de catre Delegatia UE la New York si, respectiv Donald Trump. Sa fim corecti. Ziua in care a facut ceva. Nu uitati aceasta zi!
- 20 septembrie: s-a intalnit cu premierul Moldovei, cu secretarul general al ONU, a vorbit 11 minute si 25 de secunde in fata Adunarii generale a ONU, 5 minute si 40 de secunde la un seminar despre egalitatea de gen si 12 minute si 7 secunde la un forum despre educatie. Deja era epuizat, fizic si psihic, de ieri.
- 21 septembrie: a facut declaratii de 14 minute si 20 de secunde pentru presa romana care l-a insotit la New York, apoi li s-a adresat – pret de 6 minute si 18 secunde – romanilor din Philadelphia. Extenuarea din data de 19.09 si-a spus cuvantul si astazi.
- 27 septembrie: a semnat 3 decrete si a vorbit 12 minute si 10 secunde despre aparare, la un seminar de la hotelul Marriott. Deja, presedintele este un pic surmenat. Nimic, din nou sau iarasi, cum doriti.
- 26 septembrie: a discutat cu gazetarii 3 minute si 3 secunde, cerand ca „persoanele condamnate penal sa nu fie in conducerea statului” si a decorat trei gimnasti, carora le-a vorbit 5 minute si 10 secunde. Total servviciu – 8 minute si 13 secunde. Putem spune ca……nu s-a strofocat cu munca.
- 12 septembrie: a semnat 6 decrete si a asistat (tacut, ca de obicei) la depunerea juramantului de catre doi noi ministri. Masa de protocol. Greu, nu?
- 13 septembrie: a semnat un decret si a inmanat drapele de lupta pentru 11 unitati ISU. Nu va ganditi ca „a jucat” in deplasare! Totul la Cotroceni. Iarasi „a transpirat”.
- 14 septembrie: a semnat un decret, a prezidat sedinta CSAT si a vorbit 4 minute si 22 de secunde sportivilor care plecau la jocurile Invictus. Sedinta CSAT chiar a fost un impediment al vestitului Feng Shui (armonie exterioara) specific presedintelui, adica, a face nimic.
- 28 septembrie: a semnat 2 decrete, l-a primit pe presedintele Parlamentului de la Chisinau, apoi a vorbit fix 9 minute la un forum filantropic, organizat la hotelul Hilton, iar seara a ajuns in Estonia. Hai sa zicem ca a facut ceva. Nu prea mult ca sa nu oboseasca.
- 29 septembrie: a participat, la Tallinn, la o reuniune informala a Consiliului European, facand declaratii pentru presa romana timp de 13 minute si 45 de secunde. Mai mult a durat calatoria cu avionul, decat activitatea propriu-zisa.
Orice alegator poate trage linie si aduna, pentru a aprecia cat de intens a fost efortul presedintelui, ce relevanta au avut actiunile sale interne si externe, cine i-au fost interlocutori si, pe aceasta baza, in ce masura Klaus Iohannis a aparat interesul public.
Concluzie: Platitudinile, morga protocolara si lenea, in special lenea, in cel mai bun caz, ne tin pe loc, in cel mai rau, suntem unde suntem sau chiar mai jalnic. Mai ales atunci cand Guvernul e controlat de pungasi, hoti, escroci si vagabonti.
Alte aventuri ale unei puslamale politice in Tara Nimanui ( adica, in Romania).
Pe 18 ianuarie 2024, Adrian Axinia, deputat AUR, a depus o sesizare, privind dispariția președintelui Klaus Iohannis, la Secția 17 de Poliție din București, invocând faptul că acesta nu a mai fost văzut în public din 18 decembrie 2023.
Axinia a motivat demersul său prin absența prelungită a președintelui din spațiul public și prin neîndeplinirea obligațiilor sale legale, conform fişei postului stabilită de Constituţia României.
„Klaus Werner Iohannis nu a mai apărut public din data de 18 decembrie 2023. Este complet absent și nu și-a exercitat atribuțiile legale conform fișei postului de stabilitate a Constituției României.
„In contextul protestelor de amploare, Iohannis nu a îndeplinit sarcinile articolului 80, alineatul 2 din Constituție: „Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele are funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate”, a afirmat Axinia.
De asemenea, formatiunea USR, într-o postare pe Facebook, alături de o imagine cu președintele României, pe care scrie că nu a mai fost văzut din decembrie anul trecut, a scris urmatoarele:
„Cetățeanul din imagine nu a mai fost zărit de o bună „peroadă” . Agenda prezidențială notează o lună, în realitate sunt vreo 10 ani”.
Reactii publice.
Săracul Klaus Iohannis! N-a avut nici măcar o zi de concediu de odihnă. Asta spune Administrația Prezidențială, în încercarea de a-i găsi o scuză pseudo-președintelui pentru absențele din spațiul public, spunând că acesta este în permanență în exercitarea mandatului.
E drept, nu o fi avut o singură zi de concediu conform legii, însă mandatul său de președinte a fost mai degrabă o vacanță continuă. Activitatea sa în această funcție vitală într-un stat a fost caracterizată mai mult de inactivitate, de fapt. Să ne uităm numai la anii 2022 și 2023, când așa-zisul reprezentant al intereselor românilor a avut grijă să plece în vacanțe de aproape 6 milioane de euro din banii publici, banii românilor care muncesc, ai contribuabililor.
Klaus, nu ți s-a încheiat mandatul! Unde ești zilele acestea când fermierii și transportatorii sunt în stradă? Unde ai dispărut? Este a 13-a zi de protest, iar nici până azi Iohannis nu a dat vreun semn că i-ar păsa de problemele lor.
N-am pomenit in cei 25 de ani ca un presedinte sa dispara pur si simplu, sa nu mai stii nimic de el, adica nu a fost la Ziua Marinei, nu apare. Ati verificat? Poate nu mai traieste? Sa ma ierte dl Klaus Iohannis dar nu exista asa ceva, presedintele Romaniei este obligat sa dea un semn ca exista, e acolo, ca a mai facut ceva, ori e un semn ca el nu exista”, a spus Cristoiu la Romania TV.
Diana Buzoianu, deputat(USR), spune despre dispariția lui Iohannis:
„Mai bine că nu mai este, nu? Pare că atunci când este, mai rău face. Ne amintim ce legi promovează, ce alianțe susține … Deci poate că e mai bine pentru țară că e dispărut, așa, de o lună.
Cine știe cum ar fi rezolvat dl Iohannis aceste proteste…Pe de altă parte, când avea de câștigat voturi, se ducea la proteste, era acolo, spunea că vrea să dea jos PSD. Era activ. Acum că nu mai are nevoie de voturi, nu mai e nicăieri.
Dl Iohannis a fost cea mai mare țeapă a României în ultimii 30 de ani, adică, cumva, un om care să mintă atât între ce a spus că va face și ce a făcut când a ajuns în mandat…cred că e un caz exemplar”, a mai spus deputata USR Diana Buzoianu, în emisiunea „Actualitatea” moderată de Tudor Mușat pe B1 TV.
Ce a făcut Klaus Iohannis in aceata perioada de absenta de la treburile tarii?
Potrivit site-ului Administrației Prezidențiale, în ultima lună în care nu a avut întâlniri oficiale, președintele a semnat aproape zilnic mai multe decrete, a trimis două sesizări la Curtea Constituțională, un mesaj de Ziua Minorităților Naționale și a avut o convorbire telefonică, pe 9 ianuarie, cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
De fapt, in traducere libera, timp de o luna, presedintele NU a semnat aproape zilnic decrete, aceasta activitate extrem de complicata realizandu-se astfel:
- 11 decrete semnate la data de 19 decembrie 2023;
- 6 decrete semnate la data de 28 decembrie 2023;
- 3 decrete semnate la data de 3 ianuarie 2024;
- 3 decrete semnate la data de 10 ianuarie 2024;
- 6 decrete semnate la data de 18 ianuarie 2024.
In plus, Iohannis a mai semnat două sesizări la Curtea Constituțională ( materiale concepute si transmise de departamentul juridic in numele asa-zisului presedinte), a trimis cateva mesaje, concepute si transmise de subalterni, și a avut o convorbire telefonică, pe 9 ianuarie, cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Deja muncise prea mult, astfel ca nu s-a mai deranjat sa participe, în jurul datei de 21 decembrie, la o depunere de flori sau la slujbe de pomenire în memoria victimelor Revoluției Române. Ce facea Iohannis in decembrie 1989, cand oamenii mureau pentru a-l cocota pe parazitul asta pe cel mai inalt fotoliu?
Una din doua. Turnator la securitate sau trafic cu copii. Sigur turnator la securitate, pentru ca traficul international cu copii a aparut mai tarziu (aspect asupra caruia vom reveni).
Concluzie.
Pentru a fi presedinte trebuie sa indeplinesti, cumulativ, mai multe conditii, respectiv:
- sa fii turnator la securitate;
- sa fii fost implicat in activitati infractionale in interesul unui grup restrans de persoane, avand conexiuni interne si externe la nivel politic superior;
- sa vorbesti putin, prost si fara rost ( vezi si Nicolae Ciuca);
- sa fii lacom, nesimtit si interesat numai de propria persoana;
- sa fii lipsit de compasiune;
- sa fii santajabil;
- sa fii capabil sa accepti si sa pui in aplicare ordine contrare intereselor tarii in care traiesti si ale poporului care te plateste din belsug si iti accepta marlaniile;
- sa fii oportunist etc. etc.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
