2024. Klaus Werner Iohannis sau Turnatorul de Serviciu. Blestemul Romaniei: presedinti turnatori, secretari PCR sau sustinuti de fundatii sorosiste.
Jurnalistul de investigații Cornel Ivanciuc a adus, recent, în discuție o serie de afirmații controversate, care au captat rapid atenția publicului.
El susține că președintele Klaus Iohannis ar fi fost recrutat de Securitate în anul 1986, pe vremea când acesta a beneficiat de o bursă în Germania Federală (RFG), un episod despre care nu se găsesc detalii în CV-ul oficial al președintelui posibil turnator.
Ivanciuc a explicat că Iohannis a primit bursa respectivă alături de un preot sas, însă acest eveniment lipsește din biografia publică a președintelui, ceea ce ridică semne de întrebare.
Faptul că Iohannis nu a fost membru al Partidului Comunist Român (PCR), ar spori credibilitatea ipotezei că, pentru a obține acea bursă, Iohannis a fost recrutat de Securitate.
„Nu putea să plece din țară fără să semneze un angajament cu Securitatea,” susține Ivanciuc, sugerând că aceasta era o practică obișnuită pentru românii care aveau oportunități de studii sau de muncă în Occident.
O altă ipoteză propusă de jurnalist este că Iohannis nu a emigrat în Germania după Revoluția din 1989, împreună cu familia sa, din cauza unei posibile colaborări cu Securitatea, care ar fi fost consemnată în dosarul său.
Presedintele (cui? Sigur nu al poporului roman!) nu a emigrat in Republica Federala a Germaniei nici inainte de Revolutia din decembrie 1989, nici dupa rasturnarea regimului comunist, cum au facut majoritatea colegilor sai de generatie de etnie germana. Parintii sai si ceilalti membri ai familiei sale au emigrat in Germania dupa 1989, dar Iohannis nu i-a urmat.
Aceasta colaborare ar fi putut afecta serios șansele sale de a-și construi o carieră în Germania, din moment ce autoritățile din RFG ar fi avut acces la aceste informații. Ivanciuc a detaliat că România și Germania Federală aveau o relație diplomatică specială în acea perioadă, iar românii de origine germană care erau trimiși sau emigrau în Germania cu un dosar de colaborator al Securității erau marcați într-un mod specific, astfel încât, serviciul de informații externe germane, BND, să fie informat despre statutul acestora de foști informatori.
Jurnalistul merge mai departe, sugerând că președintele Iohannis ar fi în continuare vulnerabil în fața unor eventuale șantaje legate de trecutul său.
El susține că Iohannis a încercat să-și asigure imunitatea prin obținerea unei funcții europene sau in cadrul NATO sau in Parlamentul Romaniei, existand in mod cert o anumită presiune asupra sa, fie din partea unor cercuri politice interne, fie din partea unor forțe externe, care ar avea cunoștință despre trecutul său. În viziunea lui Ivanciuc, aceste demersuri ar putea fi motivul pentru care Iohannis pare să caute un post care să îi asigure protecția juridică completă, chiar și după încheierea mandatului prezidențial.
Aceasta teorie, daca ar fi investigată și dovedită, ar aduce o schimbare majoră în percepția publicului asupra carierei politice a lui Klaus Iohannis, precum și asupra deciziilor sale politice de-a lungul anilor.
Jurnalistul a subliniat că aceste aspecte ar trebui cercetate cu atenție de istorici, arhivari și, mai ales, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pentru a clarifica dacă într-adevăr există dovezi privind colaborarea lui Iohannis cu Securitatea și dacă aceste aspecte. au influențat deciziile sale pa parcursul celor doua mandate.
Dar domnul Klaus Werner Iohannis are state vechi in turnatorie, nu la uzinele Rebublica sau 23 August, ci tot la securitate ( DIE sau Directia de informatii Externe), pentru ca, atffel, mai ajungea el presedinte intr-o „tara educata” si un stat esuat?
Astfel, la data de 22.11.2019, jurnalistul Radu Moraru, directorul postului de televiziune Naşul TV, l-a acuzat pe Iohannis, în direct şi la oră de vârf, că ar fi fost colaborator al Securităţii şi că ar fi fost implicat în operaţiunea de vânzare a saşilor din România comunistă către Republica Federală a Germaniei, în urma unui acord încheiat în acest sens cu guvernul de la Bonn în anii 70.
Jurnalistul de investigaţii Alexandru Cautis a lansat pe Facebook aceeaşi acuzaţie gravă, punând întrebarea: „Klaus Iohannis este cumva fost turnator la DIE ? (tot securitate) ”.
Amiralul în rezervă Marian Ioan, fost loctiitor al sefului Directiei Informatii Militare, lasa sa se inteleaga, dintr-o postare de pe blogul sau, ca Iohannis ar fi fost un „colaborator destoinic” al serviciilor secrete: „ Are guvernul lui, are armata lui, alelalte structuri erau ale lui, ca si el fusese colaborator destoinic al lor, inca dinainte de …”.
Nu a aparut inca nicio dovada certa privind colaborarea lui Klaus Iohannis cu Securitatea. Exista insa cateva aspecte factuale care fac sa planeze o astfel de suspiciune, dintre acestea detasandu-se amabilitatea, marinimia si indulgenta manifestate, dupa ce a devenit presedinte al Romaniei, fata de generalul Silviu Predoiu, fost sef operativ al SIE, care a mostenit arhiva Directiei de Informatii Externe a Securitatii. Coincidenta, nu-i asa ? Poate exista si numele lui in arhiva, dar nu ca ofiter, ci ca turnator!
Presedintele Iohannis l-a mazilit, la inceputul anului 2017, pe contestatul general Florian Coldea, cunoscutul sef operativ al SRI, mostenit de la predecesorul sau, Traian Basescu, cu toate ca acesta l-a ajutat substantial sa devina presedinte in 2014.
In schimb, pe la fel de contestatul general Silviu Predoiu, pe care l-a numit prim-adjunct al directorului SIE, tot Traian Basescu, in 2005, l-a mentinut in functie pana la pensionarea sa pentru limita de varsta, in vara anului 2018. Ba mai mult, in ultimii doi ani de activitate l-a imputernicit director interimar al SIE, incalcand legea organica si cutumele democrate care impun numirea unui director civil in fruntea unui astfel de serviciu.
Conform unor fosti ofiteri de Securitate, care au raspuns de Universitatea Babes din Cluj-Napoca, in anii 80, cand Klaus Iohannis urma Facultatea de Fizica din cadrul acestei institutii de invatamant superior, studentii din randul minoritatilor nationale, germana si maghiara indeosebi, au constituit tinte predilecte in vederea racolarii ca informatori. Racolarea se facea, de regula, in perioada satisfacerii stagiului militar cu termen redus, inainte de inceperea facultatii.
Racolarea era efectuata de ofiterii din Directia de Contrainformatii Militare a Securitatii, cunoscutii CI-isti, din unitatile in care viitorii studenti isi satisfaceau stagiul militar cu termen redus. Norma de racolare era de 1-2 studenti in fiecare promotie a unei facultati. Dupa satisfacerea stagiului militar, studentii care au semnat pactul cu Diavolul erau preluati de alte directii ale Securitatii, cu atributii pe plan intern sau pe plan extern.
Astfel s-a incercat si racolarea lui Laszlo Tokes, in perioada in care-si satisfacea stagiul militar cu termen redus la Brasov, dupa ce a fost admis la Institutul de Teologie Reformata din Cluj-Napoca.
Tokes a scris o declaratie de colaborare cu Securitatea, la dictarea ofiterului CI al unitatii militare in care a fost incorporat, dar a refuzat sa o semneze, motivand ca a trebuit sa scrie pentru a executa ordinul superiorului, dar nu poate fi obligat sa semneze.
Pentru motivul ca declaratia sa olografa de colaborare cu Securitatea nu a fost semnata, Tokes a castigat procesele de daune morale intentate ziarului Adevarul si Associated Press, care au publicat aceasta declaratie in anii 90.
Probabil ca vom afla adevarul despre relatia lui Klaus Iohannis cu Securitatea dupa ce acesta va pleca definitiv de la Palatul Cotroceni, ca si in cazul lui Traian Basescu, care a fost deconspirat drept colaborator de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de-abia in 2019, dupa aproape 5 ani de la expirarea celui de-al doilea mandat prezidential. Poate ca si Iohannis se va apara, ca si predecesorul sau, ca nu a stiut de apartenenta la securitate a Contrainformatiilor Militare.
Acum intelegeti, stimati cititori, cine a „luptat” impotriva coruptiei si a numeroaselor, chiar foarte multe, derapaje din justitie?
Acum intelegeti cine ne-a închis, neconstituțional, în case timp de două luni? Cine ne-a interzis libertatea și credința? Cine ne-a innebunit cu sfaturile lui despre spălatul pe mâini si dusul in familie, la gramada? Cine a cauzat tinerei generații masive și extinse stări de depresie? Cine l-a protejat si mentinut în functia de comandant „suprem” pe Arafat, omul lui Coldea?
Raspuns, fara ezitari: primul turist al tarii, fara de care, intr-o prima faza, compania TAROM ar fi dat faliment, acelasi sinistru personaj care doneaza miliarde de euro fara discernamant, in timp ce Romania se zbate pentru supravietuire. Mai adaugam si magariile referitoare la agricultura, infrastructura, canalul Bâstroie, portul Constanța etc. etc.?
Asemenea presedinti nu reprezinta rezultatul votului poporului roman, ci al nemerniciilor din spatele usilor inchise sau, asa cum afirma dictatorul I.V. Stalin, „ nu conteaza cine voteaza, conteaza cine numara voturile”. Din pacate, este adevarat.
Vezi cum a obtinut Basescu al doilea mandat (diaspora din Franta a votat mai rapid decat viteza masinior de Formula I – un vot la fiecare 15 secunde), cum a obtinut Iohannis al doilea mandat (intelegerea „tripartita” Coldea-Kovesi-Dragnea) si, intre multe altele, cum a obtinut „frantuzoaica” din Guadelupa mandatul de primar al sectorului 1 din Bucuresti ( au furat voturile cu sacii).
In final, putem concluziona ca mizeria/ saracia crasa in care se afla tara noastra in prezent, este si un rezultat direct al manipularii „neamtului” de catre serviciile secrete romane (SIE sau DIE, nu conteaza care), acestea fiind, la randul lor, vasale americane – CIA.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
