2024. RUSIA. ARMAMENT SI TEHNICA MILITARA APOCALIPTICE.
1.Racheta ruseasca hipersonica, de croaziera, cu propulsie nucleara, 9M730 BUREVESTNIK.
Burevestnik este una dintre cele șase noi arme strategice ruse, dezvăluite de președintele rus Vladimir Putin la 1 martie 2018.
Este o rachetă echipată cu un reactor nuclear, ceea ce înseamnă că nu are o limită de distanță la zbor. Poate zbura în jurul Pământului ani de zile, până când primeste comanda de atac, fiind capabila sa loveasca orice țintă, oriunde în lume.
Este capabila să penetreze orice sistem de apărare antirachetă bazat pe intercepție. Are o rază de acțiune nelimitată și capacitatea de a evita scuturile antirachetă. Numele armei a fost ales (în mod neobișnuit) prin vot public.
O etapă majoră de încercări a rachetelor de croazieră din complexul Burevestnik, testarea unității de propulsie nucleară, au fost finalizate cu succes în ianuarie 2019.
Proiectul „soră” al lui Burevestnik, submarinul cu torpile/drone nucleare „Poseidon (Status-6)”, este – de asemenea – construit în jurul unei unități de propulsie nucleară miniaturale.
2. RS -28 Sarmat, cunoscuta colocvial ca Satan II.
Este o rachetă balistică intercontinentală super-grea (ICBM) rusă, cu trei trepte , alimentată cu combustibil lichid. Viteza de zbor a acestei rachete intercontinentale este între 5 și 7 kilometri pe secundă. Poate veni fie dinspre polul nord, fie dinspre cel sud. În Anglia va ajunge în doar 6 minute.
Și nu va rămâne decât cenușă. Puterea exploziei sale este echivalentă cu aproximativ 700 de bombe de tip Hiroshima. Anglia va fi complet distrusă.
Sarmat este una dintre șase noi arme strategice rusești dezvăluite de președintele rus Vladimir Putin la 1 martie 2018. RS-28 Sarmat a efectuat primul zbor de testare pe 20 aprilie 2022. Racheta a intrat oficial în serviciul operațional în septembrie 2023, fiind cel mai lung sistem ICBM existent și cel mai puternic din lume.
3. Torpila nucleară Poseidon sau „arma apocalipsei”.
Despre torpila nucleară Poseidon se stie ca poate purta un focos nuclear, capabil să provoace un „tsunami radioactiv”. Experții compară efectul lansării sale cu lansarea unei rachete balistice intercontinentale.
Poseidon are focos nuclear destinat distrugerii instalațiilor de pe coastă, precum și contaminării radioactive a unei mari zone adiacente de uscat, ceea ce ar împiedica continuarea operațiilor sau a reparațiilor.
Propulsia nucleară a torpilei Poseidon, precum și alte elemente de proiectare ar permite ca aceasta să fie lansată de la mii de km distanță și ar putea să rămână în așteptare perioade mai lungi de timp, înainte de a lansa un atac sau de a fi rechemată.
Poate sta ani de zile sub apă, iar detonarea subacvatica a acesteia produce un val de 500 de metri inaltime. Dacă sunt detonate câteva astfel de torpile lângă coastele Americii, mare parte din America va fi pur și simplu spulberată.
4. Alabuga.
Prin programul Alabuga, început undeva în anul 2014, Rusia dezvoltă armament radio-electronic care foloseşte un puternic impuls UHF ce face posibilă distrugerea tuturor echipamentelor electronice pe o rază de 3,5 kilometri.
Într-un interviu difuzat de agenţia Sputnik, Vladimir Mikheev, unul dintre consilierii preşedintelui complexului industrial KRET, spunea că: numele de Alabuga defineşte o serie de cercetări ştiinţifice în domeniul armelor radio-electronice ale viitorului.
Efectul unei asemenea arme poate varia de la o banală interferenţă care scoate din funcţiune sistemele de armament adverse până la o completă distrugere a elementelor electronice, plăci de bază, microcipuri şi alte sisteme.
In 2017, Rusia a testat armament cibernetic, încercând să acceseze telefoanele unor militari NATO şi perturbând reţelele de telefonie mobilă din Polonia şi Letonia. Moscova dispune de arme radioelectronice capabile să deterioreze echipamentele inamicului prin intermediul undelor electromagnetice de frecvenţă ultraînaltă.
Wall Street Journal scrie că ţinta au fost cei 4.000 de soldaţi aduşi în Polonia şi în ţările baltice tocmai pentru a proteja flancul estic de Rusia. Unii dintre ei au observat cum au început să apară probleme cu telefoanele, şi-au dat seama că le erau şterse contactele şi că erau colectate date, inclusiv date de locaţie.
Perturbările care au afectat în septembrie reţelele de telefonie mobilă din Letonia probabil au fost provocate de Rusia, care a testat armament cibernetic înaintea manevrelor militare din Belarus, afirmă oficiali regionali şi din cadrul NATO. Moscova este suspectată că a întrerupt timp de şapte ore reţeaua de telefonie mobilă din vestul Letoniei, pe 30 august.
În plus, serviciile secrete ruse sunt suspectate că au lansat o campanie cibernetică prin care accesează telefoanele „smartphone” ale militarilor NATO, cu scopul obţinerii informaţiilor operaţionale şi intimidării.
Războiul cibernetic însă are efecte şi în afara unui război fizic. Soldaţii NATO spun că se încearcă intimidarea lor.
Rusia produce arme radioelectronice capabile să deterioreze echipamentele inamicului prin intermediul undelor electromagnetice de frecvenţă ultraînaltă, a declarat consilierul adjunctului directorului general al concernului Tehnologii radioelectronice, Vladimir Mikheev.
Industria rusă de apărare a proiectat o puternică rachetă electromagnetică, Alabuga, capabilă să dezactiveze focoasele de rachete şi sistemele de comunicaţii ale avioanelor inamice pe o rază de 3,5 km.
De asemenea, racheta poate bloca mecanismele de încărcare ale tancurilor inamice, ar putea face sa explodeze muniţiile de artilerie din interiorul turelei sau chiar ar ucide soldaţii inamici aflaţi la o adâncime de 100 m sub pământ pe câmpul de luptă.
Vladimir Mikheev, directorul general al Grupului de Tehnologie Radioelectronică (Radio-Electronic Technology), a declarat că Alabuga nu este o armă concretă, ci numele unui set de cercetări ştiinţifice extrem de secrete menite să definească axele principale ale dezvoltării armei radio-electronice a viitorului.
Mass-media britanică scrie şi despre vehiculul Listva, dotat cu un sistem unic în lume de deminare care ar putea folosi raze de înaltă frecvenţă pentru a dezactiva explozibilii de la distanţă.
Concluzii.
Daca Rusia va fi atacata, Putin va activa toate aceste capabilități, dar si altele, necunoscute, si va șterge, pur și simplu, de pe fața pământului, atât America, cât și Europa.
Unii cred, naiv, că Rusia va lupta cu tancuri și avioane, ca în cel de-al doilea război mondial.
In doctrina militara rusa, in caz de atac asupra teritoriilor sale, Rusia ori va câștiga, ori întreaga lume va fi redusă la praf și pulbere. Nu există altă variantă.
De ce? Pentru că Rusia este mult mai puternică din punct de vedere militar. După cum s-a dovedit, din punct de vedere economic Rusia este mult mai rezistentă decât Occidentul. Economia Rusiei este pe locul patru în Europa, în timp ce Germania se află clar într-o recesiune, îndreptându-se spre declin.
Uniunea Europeană este nevoită să accepte realitatea că nu poate înfrunta Rusia fără să-și distrugă propriile economii. Aceste sancțiuni nu au funcționat așa cum și-au imaginat.
Occidentul va trebui să negocieze, mai devreme sau mai târziu. Tot acest joc de putere și sancțiuni este doar o amânare a inevitabilului. Într-un final, Occidentul va trebui să recunoască forța Rusiei și să accepte că nu poate dicta termenii unui conflict de pe o poziție de slăbiciune. Rusia este un actor global mult prea important și puternic pentru a fi ignorat sau izolat.
Forța militară, economică și politică a Rusiei (BRICS PLUS) este mult prea mare pentru a fi înfrântă prin sancțiuni sau presiuni externe. Acest lucru nu face decât să confirme că, în relațiile internaționale, negocierea cu Rusia nu este doar o opțiune, ci o necesitate absolută.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
