2025. CAND INCEPE RAZBOIUL ? Partea a II a.
ROMANIA SE PREGATESTE DE RAZBOI.
Au început lucrările la cea mai mare bază militară NATO din Europa. De dimensiunile unui mic oraș, pe o suprafață de aproape trei mii de hectare, amplasamentul va putea găzdui permanent până la 10 mii de militari NATO și familiile acestora. Proiectul, în valoare de 2,5 miliarde de euro, include piste, platforme pentru armament, hangare pentru avioanele militare, dar și școli, grădinițe, magazine și chiar un spital.
Lucrările la baza NATO au început cu infrastructura de bază, adică drumuri de acces și rețeaua electrică, iar în curând va începe construcția unei noi piste, una paralelă cu cea existentă.
Acestea vor fi conectate, iar în partea de est, infrastructura aeroportuară va fi dezvoltată cu noi bretele de rulaj, parcări și capabilități pentru diferite tipuri de aeronave.
Nicolae Crețu, comandantul baza aeriană 57 Mihail Kogălniceanu: ”Hangare pentru mentenanță, depozite de combustibil, muniții, echipamente, materiale tehnice de aviație, simulatoare, facilități de hrănire, cazare, tot e este nevoie pentru a susține funcționarea și misiunile unei baze de această amploare.”
Nu avem bani pentru pensii si salarii.
Buget de 2,5 miliarde de euro pentru baza de la Mihail Kogălniceanu
Pentru construirea bazei militare au fost expropriate 2.400 de hectare de teren din Mihail Kogălniceanu și Lumina. Pentru fiecare hectar s-au plătit 5.500 de euro.
De asemenea, 2,5 miliarde de euro a alocat Guvernul pentru acest proiect care va transforma Baza din județul Constanța în cel mai important amplasament NATO din Europa.
Nota: Nu avem spitale, nu avem scoli, nu dispunem de o infrastructura civila moderna, avem cele mai mari preturi la bunuri de larg consum raportate la venituri, poporul este pauperizat, nu avem bani pentru pensii si salarii, dar, in schimb, investim miliarde de euro in solicitarile NATO – infrastructura militara, armament si tehnica militara, precum si in militari straini si familiile lor, carora, statul roman, adica noi, le asiguram absolut totul.
Lucrările de extindere sunt în toi, însă, odată terminate, această bază de la Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai mare din Europa.
O va depăși pe cea de la Rammstein din Germania și va putea să adăpostească peste 10 mii de militari, care vor putea să vină aici și cu familiile lor.
Proiectul prevede facilități de cazare adaptate, creșe, grădinițe, școli, magazine, farmacii,spital, adică tot ce este nevoie pentru militari și familiile lor. În noul context geopolitic, cu un război la graniță, dezvoltarea bazei consolidează astfel flancul estic al NATO.
Dorin Popescu, analist geopolitic: ”Baza de la Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai importantă structură militară permanentă NATO aflată în imediata vecinătate a conflictului din sudul Ucrainei. Să nu ne imaginăm că acest conflict se va termina în acest an în 2025, în 2026, e un conflict pe termen lung.”
Baza se va întinde pe aproximativ 2.800 de hectare, perimetrul total fiind de 30 de kilometri și va putea găzdui orice tip de capabilități de luptă.
Nicolae Crețu, comandantul baza aeriană 57 Mihail Kogălniceanu: ”În afara capabilităților Bazei 57 aeriană, proiectăm infrastructura necesară să putem găzdui și susține capabilități terestre, pentru operații speciale sau orice alt tip de capabilitate militară care este necesară pentru a oferi un răspuns la contextul de Securitate.”
Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu găzduiește, în acest moment, aproximativ cinci mii de militari, majoritatea, soldați americani.
NATO a început să construiască o reţea de patru grupuri tactice de luptă multinaţionale ale Prezenţei Avansate Consolidate (EFP) în regiunea Mării Baltice, după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014.
După invazia rusă a Ucrainei, în februarie 2022, Alianţa şi-a consolidat aceste misiuni şi a înfiinţat alte patru grupuri tactice în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia, scrie News.ro.
Franţa este ţara-cadru a grupurilor din România, iar Belgia, Luxemburgul, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia şi Statele Unite contribuie cu forţe.
Vor fi staționate aici, în viitor, trupele terestre și speciale, cu scopul de a crea o forță capabilă să răspundă la toate tipurile de amenințări militare.
Iar revista online The War Zone menționează posibilitatea ca aeronavele de transport americane care staționează în prezent în Ungaria să fie relocate în România, mai ales că regimul lui Viktor Orban de la Budapesta lasă mereu loc de surprize neplăcute în relația cu Ucraina.
Conform datelor oficiale, pentru 2024, armata României ar urma să beneficieze – în special pentru achiziția de arsenal – de un buget de peste 20 de miliarde de euro. Ar însemna cu 45% mai mult decât în 2023, an în care, însă, au fost cheltuiți pentru armată doar 1,6% din produsul intern brut, mult sub pragul autoasumat.
Un articol publicat recent de revista Politico, aprecia că guvernul de la Haga a cheltuit anul trecut pentru apărare 1,7% din PIB și a fost de acord să cheltuiască 2,03% în 2024 și 2,01% în 2025.
În cifre reale, asta înseamnă, desigur, mult mai mult decât un eventual 2,5% al României.
Baza aeriană Mihai Kogălniceanu este cea mai mare bază militară nord americană a Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii și NATO în afara granițelor SUA, scrie BBC, care a realizat un reportaj în Constanța.
Baza Mihail Kogălniceanu este un oraș militar prin care se vor roti armatele NATO, forțele aeriene și personalul naval din 32 de țări.
Ultimii sosiți sunt finlandezii. La doar 20 km de coasta Mării Negre, baza se află la 300 km de Odesa și la 400 km de Sevastopol, în Crimeea ocupată de ruși.
„Există o prezență mult mai mare din SUA aici, mult mai multă infrastructură, cazare, oameni și echipamente”, spune pilotul Charlie Tagg, aflat în misiune la Kogălniceanu.
„Rușii vor face greșeli, pot să gafeze. Zburăm cu avioane înarmate, așa că le transmitem un mesaj clar, ii asteptam”, mai spune Tagg.
Nota: Afirmatiile pilotului american sunt terifiante. Acestea pot fi interpretate astfel: Ordinele primite de pilotii americani constau, inclusiv, in identificarea unor eventuale erori, de orice fel, ale omologilor rusi, caz in care, militarii NATO au libertatea de a distruge aeronavele rusesti.
SI, ASTFEL, NE VOM „RASFATA” CU UN RAZBOI IN TOATA REGULA, PURTAT PE TERITORIUL ROMANIEI. DACA „AVEM NOROC”, NE PUTEM „LAUDA” CU CEL DE-AL TREILEA RAZBOI MONDIAL.
In loc de concluzii.
Daca acestea nu sunt pregatiri de razboi, atunci, ce sunt ? Este un carnaval NATO in desfasurare si noi nu am aflat ? Pentru cei care sunt sceptici in aceasta privinta, le reamintim ca, anterior celui De-al Doilea Razboi Mondial, ziarele independente au atras, in permanenta, atentia asupra pericolului reprezentat, in plan militar, de Germania nazista. Referirile jurnalistilor acelor vremuri vizau ideologia nazista, inarmarea acestei tari si „anexarile” din Europa. In tot acest timp, politicienii si ziarele afiliate se „jurau” de mama focului ca Hitler este Maica Tereza.
In prezent, istoria se repeta. Mass-media nealiniata atrage atentia asupra provocarilor exercitate de NATO si acolitii sai la adresa Rusiei, in timp ce acestia ne asigura ca la Kogalniceanu si-au stabilit resedinta castigatorii premiului Nobel pentru pace.
Reactii ale domnului Calin Georgescu.
Calin Georgescu: Baza Kogălniceanu, pregătită pentru operațiuni ofensive împotriva Rusiei.
Într-un interviu acordat lui Shawn Ryan, fost militar american din trupele speciale și actual realizator de podcasturi, Georgescu a susținut că unitatea militara de la Kogalniceanu, care urmează să devină cea mai mare bază aeriană NATO din Europa, ar putea fi folosită ca platformă de declanșare a unui război împotriva Rusiei. „Nu putem accepta asta”, a declarat acesta.
„Comunitatea internațională se face că nu vede ce se întâmplă în România sau există un interes direct de a ne folosi țara ca un declanșator pentru un precedent periculos? Nimeni nu are voie să se joace cu pacea și democrația!”
„Nu avem nevoie de război, asta spun eu”, a declarat el.
„Așadar, această bază NATO, ca să fie clar, cea mai mare bază NATO construită vreodată în Europa, va fi folosită pentru a conduce o ofensivă majoră în Rusia”, afirmă Shawn Ryan. „Exact acesta este cuvântul: «ofensivă». Ceea ce este greșit. Foarte greșit. Nu putem accepta asta. Pur și simplu. Pentru că nu este treaba noastră. Nu este războiul nostru”.
Nu mai sunt bani decât din tastatură Acest război poate acoperi tot”, a spus candidatul independent care era calificat în turul al II al prezidențialelor, până la decizia de vineri, 06 decembrie 2024, a Curții Constituționale.
Declanșarea acestui război se face doar prin România”, a continuat Călin Georgescu, într-o emisiune moderată de Anca Alexandrescu.
Sunt convins că foarte curând vor fi devoalate intentiile reale ale NATO. Corupția trebuie mascată și nu o mai pot face decât prin această impunere a intrării României în război. România nu are nimic de-a face cu acest război”, a mai susținut Georgescu, potrivit site-ului televiziunii citate.
In lipsa unui razboi, sistemul oligarhic este pierdut. Doar războiul poate spăla toate manevrele care s-au făcut. România a contribuit cu armament. Soroș s-a prăbușit. Sunt ultimele zvâcniri.
Reactia Rusiei.
Moscova a răspuns la știrea începerii construcțiilor de lângă Constanța cu avertizari: proiectul ar constitui un pericol pentru România, pentru că o asemenea bază ar putea fi prima vizată de eventuale atacuri, notează Neue Zürcher Zeitung.
Rusia este iritata de ansamblul lucrarilor si de mișcarea de forțe de la Baza militară Mihail Kogălniceanu și consideră că activitățile din zonă au ca scop pregătirea unui posibil conflict cu Moscova, a declarat recent ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
Comentariul vine după ce România a devenit gazda forţelor speciale de elită americane și cu puțin timp înainte ca la baza militară din județul Constanța să fie finalizat portavionul de pe care vor putea opera celebrele avioane de luptă F-35 Lightning II.
Rușii spun că întărirea potențialului militar al NATO în România, Polonia și statele baltice „este provocatoare, exacerbează tensiunea militară de-a lungul perimetrului granițelor ruse și creează amenințări la adresa securității țării.” „Toate acestea au ca scop pregătirea aliaților blocului pentru o potențială ciocnire cu țara noastră”, susține MAE rus. Ministerul rus de Externe amenință că va monitoriza acțiunile României, va evalua „riscurile emergente” și va ține seama de ele „în timpul planificării militare”.
Activitățile NATO în Europa de Est și regiunea Mării Negre au ca scop pregătirea unui posibil conflict cu Moscova, a declarat Ministerul rus de Externe pentru agenția de presă rusă. Ministerul, condus de Serghei Lavrov, dă exemplu modernizarea Bazei Mihail Kogălniceanu și spune că va „monitoriza acțiunile României”.
Rușii spun că întărirea potențialului militar al NATO în România, Polonia și statele baltice „este provocatoare, exacerbează tensiunea militară de-a lungul perimetrului granițelor ruse și creează amenințări la adresa securității țării” „Toate acestea au ca scop pregătirea aliaților blocului pentru o potențială ciocnire cu țara noastră”, susține Ministerul de Externe rus.
Potrivit RIA Novosti, Rusia a promis să monitorizeze acțiunile României, să evalueze riscurile care apar și să le ia în considerare în cadrul planificării militare.
Ministerul de Externe al Rusiei susține că „o consolidare accelerată a potențialului de coaliție are loc și în Polonia și în statele baltice”. Aceste mișcări sunt percepute, de către Federația Rusă, ca fiind„ provocatoare”.
„Extinderea bazei aeriene românești este încă o dovadă că blocul nord-atlantic își continuă militarizarea fără limite a Europei de Est și a regiunii Mării Negre”, a afirmat ministerul condus de Serghei Lavrov pentru agenția de presă rusă.
In continuare, oficialul rus a afirmat „fără îndoială, acest lucru reprezintă o amenințare pentru noi. NATO își continuă militarizarea neîngrădită a Europei de Est și a regiunii Mării Negre sub sloganul consolidării securității spațiului euroatlantic în caz de conflict cu Rusia. Această expansiune va continua, iar «amenințarea» rusă imaginară este doar un pretext convenabil pentru aceasta”.
El a spus că, în ultimii 25 de ani de extindere continuă a blocului NATO, „mașinăria de război s-a apropiat de frontierele Rusiei”, iar „alianța continuă să insiste asupra presupusei sale naturi, exclusiv defensive. În ceea ce privește contactele normale și mecanismele de dialog care ar putea fi utilizate pentru a căuta modalități de reducere a tensiunilor dintre SUA si Rusia, alianța a renunțat la ele. Încă din 2014, NATO a întrerupt unilateral cooperarea cu noi în cadrul Consiliului Rusia – NATO pe linii militare și civile”, a mai spus Maslennikov.
„Alianța a obstrucționat activitatea diplomaților noștri la Bruxelles, a redus numărul acestora și a interzis comunicarea cu colegii din țările membre NATO. Ca răspuns, am fost nevoiți să luăm decizia de a suspenda funcționarea misiunii permanente a Rusiei pe lângă NATO în noiembrie 2021, activitatea misiunii militare de legătură a NATO la Moscova, precum și de a închide Biroul de Informare al blocului în țara noastră”, a afirmat oficialul de la Moscova.
„Alianța a adoptat un curs clar de opoziție față de țara noastră și de limitare a așa-zisei «amenințări» care ar veni din partea noastră. Rusia nu a căutat niciodată să deterioreze relațiile cu NATO. Responsabilitatea pentru degradarea acestora revine în totalitate alianței. Noi nu intenționăm să atacăm țările membre NATO și nu avem astfel de planuri agresive”, a subliniat Maslennikov pentru Izvestia.
Moscova a remarcat în repetate rânduri că Alianţa Nord-Atlantică vizează confruntarea, iar extinderea sa în continuare nu va aduce mai multă securitate în Europa.
În acelaşi timp, Kremlinul a subliniat că Rusia nu reprezintă o ameninţare pentru niciuna dintre ţările blocului, dar nu va ignora acţiunile potenţial periculoase pentru interesele sale.
Cu toate acestea, Moscova rămâne deschisă la dialog, dar pe picior de egalitate, iar Occidentul ar trebui să renunţe la cursul său de militarizare a continentului – explică agenţia RIA.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
