2025. DENATURAREA ADEVARULUI SI IPOCRIZIA POLITICIENILOR.
Partidul Social Democrat (PSD) este partidul care, alături de PNL, a stat cel mai mult la guvernare, de la Revoluție si pana in prezent.
A fost la putere și poporul l-a reales, uitand saracia in care se zbate de 35 de ani din cauza acestor nemernici, si nu numai. Leprele care au pus mana pe putere, desi stiau de situatia economica dezastruoasa, au prostit romanii cu programe fantasmagorice de investitii si cresteri economice
Premierul Marcel Ciolacu, fostul candidat al PSD la alegerile prezidențiale, declara, pe 21 noiembrie, cu trei zile înainte de turul 1 al alegerilor prezidențiale, că NU va crește taxele și impozitele și NU va introduce taxe noi.
El făcea afirmatiile în contextul avertismentelor că guvernul Ciolacu 1 a dus deficitul bugetar la aproape 9% din PIB, un nivel nesustenabil. La o lună si cateva zile de la acea declarație, guvernul Ciolacu 2 a adoptat Ordonanta Saraciei (Trenulet), prin care a inghetat toate veniturile populatiei, a micsorat sau a anulat anumite facilitati pentru populatie si a impus noi taxe si impozite, concomitent cu cresterea celor aflate „in serviciu”.
INSELAREA IN CUNOSTINTA DE CAUZA A POPORULUI ROMAN
Minciuni electorale toamna anului 2024:
Economie și programe de investiții/finanțare.
PSD propune, astfel, mai multe programe de investiții care, acumulate, ar presupune miliarde de euro. Sursele de finanțare indicate de social-democrați în programul de guvernare sunt bugetul de stat și fondurile europene. De exemplu, PSD propune:
- 600 de milioane de euro pentru dezvoltarea Start-Up-urilor de înaltă tehnologie;
- 400 de milioane de euro din fonduri europene și de la bugetul de stat pentru dezvoltarea afacerilor de către fabrici autohtone;
- 447 de milioane de euro schemă de ajutor de stat, granturi pentru investiții în industria prelucrătoare;
- 650 de milioane de euro pentru creșterea cu 10% a producției de materiale de construcții în următorii 6 ani;
- 200 de milioane de euro de la bugetul de stat și din fonduri UE pentru susținerea firmelor românești care vor participa la reconstrucția Ucrainei;
- 200 de milioane de euro din fonduri europene și de la bugetul de stat pentru dezvoltarea modelelor de aparate de zbor și lansarea producției de drone românești;
- 1 miliard de euro pentru investiții și achiziții de licențe în producția de echipamente la standarde NATO și pentru programele de înzestrare ale MApN;
- 400 milioane de euro pentru formarea de specialiști în domeniile știință, tehnologie, inginerie și matematică, formarea cadrelor didactice, accesul la resurse educaționale, laboratoare, echipamente, parteneriate între companii de tehnologie și universități;
- impozitul pe venit rămâne la 10%;
- impozitul pe profit rămâne la 16%;
- TVA-ul rămâne la 19%;
- impozitele pe proprietate nu vor fi modificate;
- pragul de impozitare pentru IMM-uri să rămână la 500.000 de euro;
- raționalizarea cheltuielilor din sistemele publice prin „eliminarea cheltuielilor nejustificate iraționale;
- eficientizarea sistemului de achiziții publice și criterii de performanță pentru salarizarea din sistemul public;
- reducerea taxelor și impozitului cu până la 5% la salariile mai mici de 5.700 de lei brut;
- până în 2029 să fie reduse taxele și impozitele la salariile mai mici de 8.500 de lei brut;
- contribuția pentru sănătate la salariile familiilor cu copii ar urma să fie scăzută;
- România va avea o rețea rutieră rapidă de peste 2.000 de kilometri;
- plata la timp a subvențiilor pentru fermierii români, o primă de angajare în agricultură și interzicerea importurilor neconforme din țările terțe.
Orice modificare de taxe și impozite va fi discutată, în prealabil, cu mediul de afaceri.
Realitatea din economie in 2024.
Deficitul bugetar e în aer, inflația e cea mai mare din UE, datoria publică înregistrează record după record. Dar politicienii nu văd și nu aud.
Deficit.
La jumătate de an, peste 4%. Deficit estimat de Consiliul Fiscal la final de an: 8%. Comisia Europeană prognozează 7%. Guvernul se pregătește să negocieze un deficit de puțin sub 7%, mult peste ținta asumată în buget de 5%. Mai mult, Guvernul Ciolacu vrea să negocieze cu Comisia Europeană scăderea treptată a deficitului la 3% pe parcursul a nu mai puțin de șapte ani.
Datorie publică.
52% din PIB, aproape 180 de miliarde de euro, dublă față de acum zece ani, potrivit Ziarului Financiar. Dobânda e de 5,8%, printre cele mai mari din Europa, potrivit profit.ro. Mai rău decât România stau doar Ungaria, Italia și Grecia.
Inflație.
5,8% în iulie, din nou primul loc în Europa, unde media e de circa 2,6%. În luna iulie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Finlanda (0,5%), Letonia (0,8%) şi Danemarca (1%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (5,8%), Belgia (5,4%) şi Ungaria (4,1%).
Creștere economică.
Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul al II-lea din 2024 a fost, în termeni reali, mai mare cu doar 0,1% față de primul trimestru, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Datele arată o încetinire a creșterii economice, cu cifre sub prognozele guvernului și ale instituțiilor financiare, potrivit Digi24. Față de același trimestru din 2023, PIB-ul a crescut cu 0,8%, transmite un comunicat al INS.
Evaziune.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, afirmă că evaziunea fiscală în România se ridică la 10% din PIB, adică 32-33 de miliarde de euro „pe care le pierzi în fiecare an”, potrivit Prima News.
TVA neîncasat.
37%, în timp ce media Uniunii Europene este de 5,4%, potrivit cursdeguvernare.ro.
Colectarea veniturilor la buget.
În primele cinci luni ale anului 2024 s-au colectat venituri bugetare nete în sumă 175,19 mld. lei, în sume absolute cu 26,52 mld. lei mai mult decât în perioada similară din anul 2023. Surplusul a fost înghițit însă de cheltuielile bugetare, astfel că deficitul a ajuns la 4% după execuția bugetară publicată la final de august.
Cheltuieli majorare pensii.
10,5 miliarde de lei până la finalul lui 2024, spune ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Angajați la stat în 2024.
1,3 milioane de angajați, dintre care doar jumătate lucrează în Educație, Sănătate și Apărare. România se situează pe locul patru în UE la cheltuiala cu bugetarii raportat la buget, cu 21,7%, potrivit FMI, preluat de Ziarul Financiar.
Analiza agenției de rating Fitch
În 2024, „performanța” guvernului Ciolacu a fost să încetinească puternic creșterea economică. De asemenea, premierul vorbește despre reducerea inflației, dar, la 18 decembrie 2024, institutul Eurostat a publicat datele la nivelul Uniunii Europene, iar România are cea mai mare rată a inflației dintre toate statele membre.
În fine, premierul a anunțat că fondurile europene din exercițiul financiar 2014-2020 au fost absorbite în proporție de 99%, dar a omis să spună că în luna august, România era zero la cheltuirea banilor din bugetul 2021-2027.
De asemenea, Marcel Ciolacu a omis unele lucruri esențiale.
Atunci când a arătat că România este egală cu Polonia în ceea ce privește PIB (la paritatea puterii de cumpărare) pe cap de locuitor, Ciolacu a omis să spună că datele se referă la anul 2023, adică într-o perioadă în care actualul premier s-a aflat în fruntea guvernului doar jumătate de an.
Ghinionul premierului Ciolacu a fost că exact în ziua în care încerca să prezinte un bilanț îndulcit al anului 2024, a apărut analiza agenției de rating Fitch și retrogradarea perspectivei de rating de la stabilă la negativă. Agenția a modificat perspectiva ratingului de credit pe termen lung în valută.
Prima observație care trebuie făcută este că, în felul acesta, România ajunge pe marginea prăpastiei numită retrogradarea în categoria junk.
Doar o singură reducere a ratingului ar duce România în zona nerecomandat pentru investiții, ceea ce ar fi un adevărat dezastru pentru economie și pentru statul român, care va trebui să se împrumute anul viitor cu cel puțin 200 miliarde de lei. O aruncare la junk ar crește dobânzile la împrumuturile României până la niveluri care ar putea deveni nesustenabile.
Analiza care însoțește decizia Fitch.
Situația politică
Alegerile parlamentare au avut ca rezultat un Parlament divizat, iar coaliția de guvernare menține incertitudinea politică la un nivel ridicat, ceea ce va duce la o întârziere a punerii în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală.
Calculele agenției Fitch.
Anul acesta, 2024, deficitul bugetar va fi de 8,2% din PIB, care vine după un deficit de 6,5% din PIB înregistrat anul trecut. Anul viitor, Fitch anticipează un deficit de 7,5% din PIB, iar pentru anul 2026, nivelul estimat este de 6,8%, ceea ce înseamnă mai mult decât dublu decât media estimată de Fitch pentru statele aflate în aceeași categorie de rating, respectiv BBB. Ceea ce ne arată cât de deteriorat este bugetul României față de cele ale statelor care sunt notate cu aceleași calificative.
Situația este la fel de dificilă și în ceea ce privește ponderea datoriei publice în PIB.
Agenția Fitch prognozează că datoria României va crește de la 49% în anul 2023, la 62%, în anul 2026 și va atinge 70% din PIB în anul 2028. Este un ritm de creștere care duce România peste media statelor din categoria de rating BBB, care este estimată la numai 56%.
Deficitul de cont curent crește anul acesta la 8% din PIB, de la 7,3%, anul trecut. În economiile notate cu BBB, valoarea mediană este de numai 1%, ceea ce arată cât de departe este România.
Par doar pure statistici, dar, de fapt, atunci când apar în analiza unei agenții de rating ele arată că România este „pe muchie”. Are indicatori macroeconomici mult deteriorați, chiar față de statele aflate în aceeași categorie de rating.
Nota: Deficitul de cont curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări, ce arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate.
Și pentru ca lucrurile să stea și mai rău creșterea economică a încetinit și este considerat un factor de risc pe termen mediu. Singurele atuuri ale României rămân apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fonduri comunitare.
Promisiuni in Educație
- investiții masive în infrastructura materială din învățământ;
- extinderea Programului de învățământ dual, profesional și tehnic și consolidarea învățământului tehnologic;
- revitalizarea liceelor agricole și introducerea educației pentru sănătate în școli;
- „generalizarea” proiectului privind educația juridică;
- un program prin care ar urma să fie alocate 104 de milioane de euro din fonduri europene pentru ca tinerii din medii defavorizate să urmeze studii superioare;
- suport individual sau de grup pentru dezvoltarea competențelor cheie în vederea asigurării succesului școlar și a creșterii ratei de absolvire precum și tranziția către nivelul următor de învățământ.
Situatia școlii românești din prezent este dezastruoasă.
Școala românească e asemeni unui om care înțelege – într-un fel – că are o boală gravă, dar – pe de altă parte – e în etapa negației; nu vrea să recunoască acest lucru și, implicit, refuză să se trateze. Sau se tratează cu ceaiuri și cu ”vindecări astrale”. În acest timp, boala intra in metastază și îi afectează, rând pe rând, toate organele. Iar funcțiile omului devin din ce în ce mai precare. Aici ne aflăm la ora actuală.
Dezastrul din Educatie este evidentiat de rezultatele catastrofale obtinute de elevii romani la Testele PISA 2022.
România a dat examen la Educație și a picat din nou, cu brio. La mai bine de 23 de ani de când participăm la testarea PISA (2000), suntem în continuare codașii Europei. 42% dintre elevii români de 15 ani nu înțeleg un text citit, iar 49% nu au reușit să atingă un nivel de bază la Matematică.
Nota: PISA – Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (Programme for International Student Assessment) este cea mai amplă evaluare educațională la nivel internațional, un studiu comparativ inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu scopul de a măsura competențele de bază ale elevilor de 15 ani în trei domenii principale:
lectură, matematică și științe[1]. Suplimentar, este evaluată competența elevilor într-un domeniu inovator: în studiul PISA 2022, acest domeniu a fost gândirea creativă.
Cu un scor de 428 de puncte la LECTURA, cu 41.8% dintre elevi Analfabeti functional si doar 2% Top performeri, Romania ocupa un rusinos loc 25/27 in UE, aflandu-se la distanta mare fata de media OCDE, la o distanta foarte mare fata de Irlanda care a ocupat primul loc in UE si, la o distanta astronomica fata de Singapore aflata pe locul 1 intre cele 81 de tari participante.
Nota: Analfabet functional in Lectura, inseamna sa stii sa citesti dar nu intelegi nimic din ce citesti.
Ca sa intelegeti grozavia situatiei, Irlanda are doar 11.3% dintre elevi Analfabeti functional si 10.2% Top performeri, in timp ce in Singapore Analfabetii functional reprezinta doar 11.2% in timp ce 22.6% sunt Top performeri!
Cu un scor de 428 de puncte la MATEMATICA, cu 48.5% dintre elevi Analfabeti functional si doar 4% Top performeri, Romania ocupa rusinosul loc 25/27 in UE, aflandu-se la mare distanta fata de media OCDE, la foarte mare distanta fata de Estonia, ocupanta primului loc in UE si, la distanta astronomica fata de Singapore aflata pe locul 1 intre cele 81 de tari participante.
Practic, 48.5% dintre absolventii scolii generale din Romania nu inteleg si nu stiu sa aplice in practica cunostintele de matematica predate in scoala!
Ca sa intelegeti situatia catastrofala a Romaniei, evidentiem ca Estonia are doar 14.9% dintre elevi Analfabeti functional si 13.1% Top performeri, in timp ce in Singapore Analfabetii functional reprezinta doar 8,1% in timp ce 40.6% sunt Top performeri!
Cu un scor de 428 de puncte la STIINTA, cu 44% dintre elevi Analfabeti functional si doar 1.4% Top performeri, Romania ocupa rusinosul loc 25/27 in UE, aflandu-se la mare distanta fata de media OCDE, la foarte mare distanta fata de Estonia, ocupanta primului loc in UE si, la distanta astronomica fata de Singapore, aflata pe locul 1 intre cele 81 de tari participante.
44% dintre absolventii scolii generale din Romania nu inteleg si nu stiu sa aplice in practica cunostintele de stiinta predate in scoala!
Estonia are doar 10.1% dintre elevi Analfabeti functional si 11.6% Top performeri, in timp ce in Singapore Analfabetii functional reprezinta doar 7.9% in timp ce 24.5% sunt Top performeri!
Situația este aproape neschimbată față de 2018, când s-a făcut ultima evaluare internațională a elevilor
Elevii români nu știu să scrie, nu știu să citească, nu înțeleg un text simplu, nu cunosc elemente de bază din matematică și științe. Un dezastru care ne plasează pe penultimul loc în Europa, în fața Bulgariei. Suntem repetenți la toate materiile, iar școala românească pare a fi o bătaie de joc națională.
Marian Staș, expert în educație, a făcut, pentru „Adevărul”, o radiografie extrem de dureroasă a realității în care trăim și a sistemului de educație românesc.
„România devine din ce în ce mai bananieră educațional, cu discrepanțe uriașe între școala din mediul rural și cea de fițe de Sava. Eu pentru asta aș da afară toată clasa politică. Pentru că, de fapt, își bat joc de ceea ce înseamnă cea mai sensibilă componentă a societății, și anume mediul rural.
Merg pe el cu cinism, îl storc de voturi, după care îi dau cu piciorul încă patru ani. Și își bat joc de ei până la Dumnezeu și înapoi. Asta este, de fapt, marea problemă a României. Acest tip de comportament bananier, care nu face decât să adâncească și să aprofundeze discrepanțele”.
„PISA reprezintă doar vârful unui iceberg otrăvit, care, în profunzimea lui, are toate lucrurile prost făcute în țara asta de zeci de ani. Atunci când România are o înclinare către învățare mică, atunci când procentul celor care participă la programe de învățare pe tot parcursul vieții este 12-13%, în contextul în care media Uniunii Europene este de 27-30%, rezultatele nu au cum să fie conjuncturale. Ele țin de un rău profund care există în societatea românească”, a mai spus Marian Staș.
Vocea părinților. Cauze și vinovați
Pentru dezastrul în care ne aflăm este de vină sistemul găunos, nerealist, învechit și corupt, explică și Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților.
Iulian Cristache a menționat și el discrepanța enormă între sistemul de educație din zonele rurale și cele urbane.
„Și acest lucru se întâmplă pentru că noi nu avem o societate care să încurajeze incluziunea. Părinții nu vin în sprijinul copiilor și nici școala prin profesori. Nu avem o școală incluzivă. Dacă s-ar despărți ruralul de urban în aceste testări PISA, lucrurile ar sta altfel.
Cu alte cuvinte, slabă pregătire a elevilor din zonele rurale ne-a tras pe toți în jos. Iar asta se întâmplă pentru că acolo există familii cu statut socio-economic scăzut, cu un nivel de educație care nu le permite să vină în sprijinul copiilor. Școala, pe de altă parte, în zonele rurale nu este capabilă să preia din deficitul familiei”.
„Sistemul de meditații a devenit unul paralel cu sistemul de învățământ. Nu putem să vorbim despre performanță în cazul copiilor care nu sunt meditați. Iar asta pentru că sistemul de învățământ nu-i pregătește pe copii nici măcar pentru un nivel mediu, în acest moment.
Sunt unii profesori care predau prin constrângere, astfel încât să te atragă să vii la meditații, iar cei care nu au bani de meditații, asta este! Sunt alții care sunt slab pregătiți și nu pot mai mult de atât. Un copil care nu are norocul să se nască într-o familie cu statut socio-economic ridicat este un copil care, peste 10, 15, 20 de ani, riscă să fie refuzat de către societate”, arată acesta.
Iulian Cristache arată cu degetul nu numai sistemul, ci și profesorii.
„În ceea ce-i privește pe profesorii care intră în sistem, suntem vai de capul nostru dacă ne uităm la cei care predau științe exacte. Au intrat în sistem numai profesori care au considerat sistemul educațional o alternativă și nu o vocație”.
Elevii nu mai au respect față de cadrul didactic, iar acesta își pierde și el interesul.
„Profesorii au ajuns să nu mai fie interesați de meseria lor, să nu le mai pese și să nu mai fie atât de implicați și din cauza umilinței la care sunt supuși, odată de sistemul în sine și odată chiar de către proprii elevi.
Se izbesc de multe ori de dispreț, din partea copiilor, dar și din partea părinților. Iată că ne aflăm, așadar, în fața unei lipse de respect reciproc. Vorbim despre un cerc vicios. Concluzia? Educația este de proastă calitate și iată încă un motiv pentru care ajungem codașii Europei”, arată expertul.
Iulian Cristache a declarat că performanța elevilor este direct proporțională cu fericirea lor la școală.
„Dacă te duci la școală și ești nefericit, lucrurile nu au cum să stea bine. Mă refer la starea de bine a copilului care ar trebui să vină de plăcere la școală. Fericit că va fi învățat și nu discriminat, agresat sau persecutat.
Mă refer la modul în care copilul trăiește în acel mediu, care trebuie să fie unul favorabil învățării. Sunt copii care, după ce că vin nemâncați de acasă, sunt săraci, mai sunt și persecutați. Școala calcă în picioare tot ce înseamnă demnitatea unui elev”.
Iulian Cristache are și un sfat pentru părinți.
„În momentul când ai copil, ai și niște obligații. Părinții trebuie să se gândească că statul niciodată nu va iubi copiii așa cum trebuie să-i iubească părinții. Trebuie să existe responsabilitate. Să stea în spatele copilului, să comunice cu copilul, să investească în copil și să-l pregătească pentru viață”.
Cât despre speranțe, nici pe acelea nu le mai avem.
Marian Staș s-a declarat pesimist în ceea ce privește viitorul educației. În 2025, România va participa din nou la testarea PISA, însă, este de părere expertul, până atunci nu vom avea timp să recuperăm „materia”.
„Nu cred că se vor întâmpla lucruri semnificative până atunci. Avem nevoie de o schimbare din temelii. Și dacă începem s-o facem serios, rezultatele vor apărea în 8-12 ani”, a mai spus acesta.
Rezultatele PISA sunt un soi de „banalizare a răului, un colaps combinat cu negare“, este de părere Staș.
„Povestea cu PISA este ca și cum am urma să participăm la o competiție de ping-pong. Iar noi ne antrenăm pentru înot”.
„PISA și România educațională sunt universuri paralele. Nimic din ce se întâmplă în școala românească nu converge natural către PISA. Modelul curricular e cu totul altul. Faptul că participăm ne face niște ipocriți”.
România, mai spune expertul, se lovește în continuare de refuzul crunt, feroce al autorităților, de negarea de a transforma școala și de a o aduce în secolul 21.
„Școala este făcută pentru republica ortodoxă română, pentru sindicaliști, nicidecum pentru binele copiilor. Ce ar trebui să schimbăm? În primul rând ipocrizia politică, nesimțirea politică și incompetența. Autoritățile se prefac doar că iau măsuri…șmecherind lucrurile, furându-ne unii altora căciula, ascunzând mizeria sub preș și nenumind elefantul din încăpere. Iar elefantul îl reprezintă blocarea feroce a modelului public al educației în paradigma sa precedentă, comunistă“.
Potrivit rezultatelor PISA, elevii români se află la citire pe locul 45 în lume. Locul 1 este ocupat de Singapore, locul doi de Irlanda, locul trei de Japonia. Pe locul patru se clasează Coreea de Sud.
La matematică, tot pe locul 45 ne clasăm, cu doar trei locuri deasupra Bulgariei. La științe, țara noastră ocupă, de asemenea, un loc rușinos: ne afăm pe poziția 48 din 81 și pe penultimul loc în UE. Pe locul 1 se află Singapore, pe locul doi Japonia, pe locul trei China și pe locul patru Taiwan.
În 2018, 41% dintre elevii români erau analfabeți funcțional la citire/lectură. Analfabetismul funcțional este definit prin faptul că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv.
La matematică erau și mai mulți elevi care nu se descurcau nici măcar cu operații aritmetice de bază, 47%. De exemplu, nu s-au descurcat să convertească prețuri din lei în valută. Științele marcau o creștere până la 44% a proporției celor care nu puteau trage concluzii bazate pe simple investigații.
Ce m-a invatat scoala?
„Ce m-a invatat scoala? Sa ma conformez, sa mint, sa-mi sterg cu buretele personalitatea si sa ma ascund in spatele unor standarde absurde.
Am avut parte de un sistem care ne-a invatat, mai degraba, cum e sa fim superficiali si ipocriti, decat sa ne dezvoltam etic si moral.
Stiu ca acest discurs deranjeaza, dar sper sa fie si un pas spre constientizarea unor probleme care au fost bagate sub pres atata timp.
In incheiere, vreau sa transmit un mesaj clar: scoala ar trebui sa fie un sprijin, nu un obstacol.
Nu voi multumi sistemului care m-a dezamagit, insa vreau sa-i celebrez pe acei dascali care au dat o bucatica din ei, de fiecare data, cand s-au asezat la catedra si care au fost mereu acolo pentru noi.”
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
