2025. Italia și Spania se opun Ucrainei!
Două superputeri din Uniunea Europeană resping planul de ajutor militar stabilit de Bruxelles pentru Ucraina: „Vom vedea”.
Italia și Spania au anunțat, la reuniunea miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene, că nu susțin propunerea de alocare a 40 de miliarde de euro pentru ajutor militar Ucrainei.
Italia şi Spania au precizat, luni, 17 martie 2025, la reuniunea miniştrilor europeni de Externe desfăşurată la Bruxelles, că nu sunt pregătite să susţină o propunere a şefei diplomaţiei Uniunii Europene, Kaja Kallas, de a angaja până la 40 de miliarde de euro ca ajutor militar european pentru Ucraina în acest an, relatează Reuters.
Acest plan ar presupune o dublare a ajutorului militar oferit Ucrainei de Uniunea Europeană pentru a o sprijini în războiul cu Rusia, anul trecut sprijinul european oferit Kievului însumând aproximativ 20 de miliarde de euro. Propunerea prevede ca statele membre să contribuie fiecare la acest ajutor în funcţie de „ponderea economică” pe care o au în interiorul blocului comunitar.
Franța, Marea Britanie și Bruxellesul încurajează războiul.
Oficialii Uniunii Europene argumentează că este vital ca Ucraina să fie susţinută în continuare pe câmpul de luptă, în contextul incertitudinii privind viitorul sprijinului oferit de Statele Unite sub administraţia lui Donald Trump, care a pus capăt izolării diplomatice a Rusiei şi presează ambele părţi să negocieze.
Ca orice politician mincinos și tupeist care se respectă, după reuniunea de luni a miniştrilor europeni de Externe, Kaja Kallas a declarat că propunerea ei a fost primită cu un „sprijin politic larg”, iar discuţiile intră acum în detalii.
Potrivit diplomaţilor, această propunere are un sprijin puternic din partea ţărilor din nordul şi estul Europei, asimilate globalismului mondial, în schimb unele ţări din sud sunt mai reticente.
Oficialii statelor conduse de globaliști cotizează la greu, în detrimentul propriilor cetățeni. Că nu dau din buzunarul lor.
Estonia, Danemarca şi Lituania sunt lideri în Uniunea Europeană la capitolul ajutorului acordat Ucrainei raportat la PIB-ul lor, fiecare cu mai mult de 2% din PIB-ul lor naţional în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2024, potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială.
Cele care au contribuit cel mai puţin în funcţie de acest criteriu sunt Italia, Slovenia, Spania, Portugalia, Grecia şi Cipru, cu mai puţin de 0,5% din PIB, fără a lua în calcul Ungaria, ţară cu majoritatea fondurilor europene blocate de Bruxelles şi singura care s-a opus clar oricărui ajutor militar pentru Ucraina în perioada scursă de la debutul conflictului din Ucraina.
Declarațiile Italiei și Spaniei.
Vorbind înainte de reuniunea desfăşurată luni, miniştrii de Externe italian şi spaniol au spus că este prea devreme pentru a exprima o poziţie definitivă cu privire la propunerea avansată de şefa diplomaţiei europene. De asemenea, Franţa a pus mai multe întrebări legate de acest plan, mai afirmă sursele diplomatice.
Notă: Pe surse, se afirmă că Franța ar dori să crească aceste sume alocate războiului, în condițiile în care Macron, Ursula și Keir Starmer declamă, în fals, că nu se opun negocierilor pentru pace.
Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a declarat că propunerea va trebui discutată în profunzime şi ţinând cont de evoluţiilor viitoare.
La rândul său, ministrul spaniol de Externe Jose Manuel Albares a declarat:
„Vom vedea cum decurge dezbaterea, dar în acest moment nu există nicio decizie în acest sens”. El a menţionat de asemenea că Spania s-a angajat deja să ofere un miliard de euro Ucrainei ca ajutor militar în acest an.
Din rândul ţărilor est-europene, Slovacia a semnalat că nu va obstrucţiona acest plan, dar va refuza să contribuie, în timp ce Ungaria a exclus la rândul ei orice implicare. Aceste două ţări, oricum, nu oferă ajutor militar Ucrainei, dar oficialii europeni afirmă că ele nici nu ar trebui să poată bloca propunerea, întrucât, contribuţiile vor fi voluntar-obligtorii.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
