2025. Lecție Școală: Cum sunt distruse o țară și o națiune!
„Națiunile nu mor, ele sunt ucise. Și, de cele mai multe ori, crima poartă cravată și titlul de reformă.” Octavian Paler.
România nu mai este condusă. România este administrată ca o colonie. Nu mai avem guvern, avem un birou de execuție. Nu mai avem Parlament, avem o sală de aplaudaci. Nu mai avem Constituție, ci ordine de zi de la Bruxelles, Fondul Monetar Internațional și, cică, am avea și „parteneri strategici”.
Ce trăim nu e tranziție, e lichidare controlată. Statul român nu mai e suveran, ci subcontractor într-un sistem care nu produce altceva decât dependență, sărăcie, analfabetism, înstrăinare și extincție națională.
1.Bisturiul fiscal: metodă de anihilare economică!
Când o țară are economie fragilă, populație îmbătrânită, exod masiv al forței de muncă și un sistem educațional în comă, ultimul lucru pe care îl faci este să-i pui ștreangul taxelor pe gât. Și totuși, exact asta face statul român, cu zel sinucigaș sau, mai probabil, cu obediență criminală față de directivele externe.
Guvernul Ciolacu, în alianță cu toate guvernele anterioare post-2012, a ridicat taxarea la rang de virtute: impozite peste impozite, contribuții „solidare”, taxe pe „luxul” de a respira.
Energia? Gazele? Curentul? Toate acestea îți ard portofelul și cheful de a mai trăi. Nu-ți permiți să mori, dar nici să trăiești. Noi nu trăim, noi supraviețuim.
În paralel, pensiile înghețate, salariile plafonate, sistemul public lăsat de izbeliște, spitalele făcute praf. Unde se duc banii? În gaura neagră a datoriei publice, în „proiecte strategice” din care se hrănește mafia politică, în Planuri Naționale de Redresare și Reziliență cu dedicație pentru firme de partid și companii străine.
„Statul român seamănă cu un borcan cu miere în care au băgat mâna prea mulți urși. Nu mai e nimic de lins.” Radu Portocală.
2.Economia reală: industrie moartă, agricultură înjunghiată, comerț externalizat!
Intreprinderile Mici și Mijlocii românești sunt sufocate. Nu mai fac față inflației fiscale, costurilor energetice, aberațiilor birocratice. În 2024, peste 150.000 de firme mici și mijlocii și-au închis porțile.
În agricultură, fermierii români sunt tratați ca niște cerșetori la poarta supermarketurilor străine. Nu pot concura cu produsele subsidiate masiv din vest. România exportă grâu brut și importă pâine congelată. Laptele ajunge din Polonia, merele din Turcia, cartofii din Egipt.
Turismul? A devenit o glumă proastă între birocrație, infrastructură zero și prețuri prohibitive. În timp ce Austria ne face educație turistică din vârful Alpilor împăduriți, noi suntem ocupați să dăm în arendă munții și pădurile la multinaționale și Organizații NonGuvernamentale străine.
3.Consumul în cădere, sănătatea în colaps, sărăcia în metastază!
Românul de rând consumă mai puțin, mănâncă mai prost, trăiește mai puțin. Produsele de bază s-au scumpit, în medie, cu peste 80% în ultimii trei ani, iar calitatea lor e de-a dreptul criminală.
Hipermarketurile vând plastic alimentar ambalat frumos, gunoaie cu etichete occidentale, cancer la pachet cu reducere.
Malnutriția a reapărut în rândul copiilor. Bolile cronice cresc. Sănătatea mintală e în derivă. Sinuciderile pe fond economic se înmulțesc. Drogurile și alcoolul sunt noul sedativ social.
În loc de spitale regionale, avem secții renovate pe hârtie și achiziții fictive. Ministerul Sănătății mimează reforma în timp ce sistemul e împărțit între clientela de partid și haitele de așa-ziși „investitori” privați care vânează profit pe cadavre.
„Dacă nu ești la masa deciziilor, înseamnă că ești în meniu,” spune un proverb american citat de Traian Băsescu
4.Exodul tăcerii și genocidul demografic!
Din 1990 încoace, peste 6 milioane de români au plecat din țară. Ca număr de migranți suntem primii după Siria, cu 6,5 milioane de pribegi, stat care s-a aflat timp de 13 ani într-un conflict militar devastator, desfășurat între armata siriană și grupările teroriste arabe susținute de Occident.
În România au rămas bătrânii, copiii și bugetarii, adică exact categoriile cele mai ușor de manipulat, de înfometat, de cumpărat cu firimituri.
În loc să încurajeze natalitatea, Guvernul încurajează importul de forță de muncă ieftină din Asia și Africa. Nu din solidaritate umană, ci din obediență față de agenda globalistă care vrea omogenizare, ștergerea identităților, „diversitate” impusă prin dezastrul social.
Într-un deceniu, românii vor deveni minoritari în propria lor țară. Nu din vina „străinilor”, ci din vina trădătorilor dinăuntru care au permis acest proces fără o minimă apărare a interesului național.
„Nu te teme de dușmanii din afară, ci de trădătorii dinlăuntru.” Cicero.
5.Cine ne distruge? O rețea politico-ideologică numită „globalism”!
Globalismul nu înseamnă doar granițe deschise și Netflix în toată lumea. Înseamnă distrugerea suveranității, control prin datorie externă, standarde alimentare inferioare, educație degenerată, ideologii impuse.
România este sub ocupație ideologică: Uniunea Europeană ne spune ce legi să votăm, Fondul Monetar Internațional ne dictează bugetele, Alianța Nord-Atlantică ne cere baze, iar „experții” ne spun ce să gândim.
Ursula von der Leyen nu a fost aleasă de niciun român, dar decide asupra fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Klaus Iohannis a condus România 10 ani într-o tăcere prezidențială aproape dictatorială, în care nu a produs nimic pentru popor, dar a fost premiat de cancelariile vestice pentru obediență.
Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, toate aceste entități politice nu mai sunt partide.
Sunt sucursale ale unei puteri străine. Ele nu mai reprezintă poporul român, ci doar interesele grupurilor care au nevoie de o țară slabă, împrumutată, coruptă și ușor de manevrat.
6.Finalul lecției: Ce ne mai rămâne? Nimic!
Ce a mai rămas din România? Ceva din limbă, ceva din suflet, ceva din pământ. Dar toate astea dispar încet. Ne sunt smulse. Sau le abandonăm, seduși de „modernizare”, de „integrare”, de „valori europene”. Nu e vorba de a fi anti-european. Ci de a nu fi anti-român.
Această „lecție de școală” nu se predă în manuale. E realitate vie, e moarte lentă, e genocid administrativ. Și singura întrebare care mai contează este:
Când Ne Trezim?
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
