2025. LICHELELE FLORIN CITU SI CRISTIAN GHINEA. Partea I.
Ca urmare a angajamentelor pe care Guvernul României, adica USR si PNL, respectiv FLORIN CITU SI CRISTIAN GHINEA, și le-a asumat prin PNRR, Ordonanta Saraciei cuprinde, printre altele, urmatoarele mizerii:
Lucrătorii din IT, construcții, domeniul agricol și industria alimentară nu mai beneficiază de facilități fiscale
USR s-a angajat în 2021, prin Cristian Ghinea, să ia măsuri tocmai împotriva unei părți semnificative ale electoratului său, fiind vorba despre persoanele ce lucrează în domeniul IT, dar și împotriva persoanelor care lucrează în domenii vitale pentru statul român, precum industria alimentară, domeniul agricol și construcții.
Conform angajamentelor luate de Guvernul Florin Cîțu prin PNRR, se elimină facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
Reamintim că angajații din sectorul IT, cât și cei din sectorul construcțiilor, au fost scutiți, până acum, de plata impozitului pe venit de 10% aplicată salariilor brute de peste 10.000 de lei. Această facilitate fiscală va fi anulată de la 1 ianuarie 2025, din cauza celor asumate în PNRR.
Se mărește cota de impozit de la 8% la 10% pentru dividende, de la 1 ianuarie 2025
De asemenea, în ciuda faptului că USR și PNL s-au poziționat în 2021 în favoarea mediului de afaceri, au luat o măsură care afectează zeci de mii de întreprinderi mici și mijlocii. Este vorba despre majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, măsură asumată prin PNRR-ul lui Cristian Ghinea.
Prin „ordonanța trenuleț” se mai impune și Reforma R4 asumată în PNRR, privind „Revizuirea cadrului fiscal inclusiv reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării,
precum și implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală”.
Nota: Acesta este motivul pentru care Guvernul Marcel Ciolacu 2 se vede obligat, în privința impozitării, să reducă plafonul de venituri realizate de către o persoană juridică română de la 500.000 de euro la 250.000 de euro de la 1 ianuarie 2025, și la 100.000 de euro de la 1 ianuarie 2026.
De asemenea, se elimină condiția de realizare a veniturilor din consultanța de management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, tot pe baza reformelor asumate în PNRR.
Ordonanța-saraciei lovește și în profesori. Pe lângă faptul că le vor fi înghețate salariile, dascălii rămân și fără prima didactică promisă, în valoare de 1500 de lei.
O nouă lovitură pentru profesorii din România. Din cauza măsurilor de austeritate pregătite de Guvern, dascălii vor trebui să-și ia adio de la prima didactică în valoare de 1500 de lei.
În urma grevei din mai 2023, Guvernul le promitea profesorilor salarii mai mari și condiții de muncă mai bune. Au primit, însă, doar o primă didactică în valoare de 1500 de lei. Banii erau destinați pentru acoperirea cheltuielilor de formare, pentru cumpărarea echipamentelor IT sau a cărților de specialitate.
Acum, din cauza măsurilor de austeritate pregătite pentru reducerea cheltuielilor, dascălii vor rămâne și fără acești bani, care trebuiau acordați încă din luna octombrie 2024.
Ministerul Educației pasează această responsabilitate către Ministerul Fondurilor Europene, potrivit bugetul.ro.
Reamintim că în luna mai 2023, profesorii ieșeau în stradă cerând salarii mai mari și o recunoaștere a importanței muncii lor într-o societate orientată spre dezvoltare. În loc de salarii mărite, dascălii au primit vouchere și majorări simbolice, dar și prima de 1500 de lei pe care mulți profesori nici nu au primit-o.
Acum, pe lângă faptul că rămân de tot fără cei 1500 de lei, dascălilor li se va mai îngheța și salariile.
Încă o lovitură pentru români la început de 2025, după majorarea RCA.
După ce ASF a anunțat majorări semnificative ale tarifelor RCA la început de 2025, în ciuda deciziei Guvernului de a prelungi plafonarea prețurilor la RCA până la 31 martie, șoferii din România mai primesc o lovitură. La început de an 2025 cresc prețurile pentru benzină și motorină.
Încă o lovitură pentru români la început de 2025. Chiar din noaptea de Revelion, de la miezul nopții, se scumpesc benzina și motorina. Ajustarea este realizată conform Codului Fiscal, care prevede alinierea accizelor cu rata anuală a inflației. Conform Ministerului Finanţelor, pentru 2025 nivelul accizei la benzină este de 2.528 de lei pentru 1.000 de litri și de 2.317 lei pentru 1.000 de litri de motorină.
Astfel, de la 1 ianuarie 2025 prețul benzinei se va majora cu 17 bani pe litru, iar cel al motorinei cu 16 bani.
De exemplu, o persoană care are o mașină pe benzină cu un rezervor de 50 de litri va plăti mai mult cu 8,5 lei pentru un plin. În cazul motorinei, costul va crește cu 8 lei.
În 2024, acciza a fost ajustată în două etape (1 ianuarie și 1 iulie), ceea ce a dus la o scumpire cumulată de 72 bani / litru pentru benzină și 66 bani / litru pentru motorină. Accizele sunt calculate anual, ținând cont de rata inflației, dar creșterea mai mare din 2024 a fost determinată de includerea inflației pentru o perioadă mai lungă de timp.
Veste rea pentru șoferii români la început de 2025. Unii vor plăti și peste 5.000 lei pentru a putea circula pe drumurile publice. Noile tarife RCA 2025.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat noile tarife de referință pentru polițele RCA, valabile pentru următoarele șase luni, începând cu 1 ianuarie 2025. Acestea aduc creșteri semnificative pentru posesorii de autovehicule.
Conform noii metodologii ASF, tarifele nu mai sunt calculate în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, ci de puterea acestuia. Majorarea tarifelor este una semnificativă: de la 5% la 30%.
Tarifele variază în funcție de zona în care este înregistrat vehiculul, fiind calculate separat pentru București-Ilfov și restul județelor din țară.
Practic, în Capitală, ultimele 6 luni, tariful pentru mașinile cu putere mică a crescut cu aproape 9%, iar în cazul celor cu putere mare, cu peste 30%.
În restul țării, cel mai mic tarif de referință este de 1.064 lei, pentru o mașină cu o putere de 68 de C.P. deținută de o persoană cu vârsta între 51 și 60 de ani, ceea ce reprezintă o creștere de 9,1% față de tarifele anterioare.
Cel mai mare tarif de referință ajunge la 3.964 lei pentru o persoană sub 30 de ani care conduce un autovehicul cu o putere de peste 400 de C.P.
ANAF recomandă românilor să fie atenți la sursele lor de venit suplimentare și să se asigure că îndeplinesc toate obligațiile fiscale. ANAF avertizează că veniturile provenite din diverse surse, precum dividende, criptomonede, acțiuni și depozite bancare trebuie declarate și supuse impozitării, așa cum prevede legislația în vigoare.
Totodată, autoritatea avertizează că nerespectarea reglementărilor legale poate duce la sancțiuni financiare semnificative.
Începând cu anul 2025, contribuția minimă de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile obținute din chirii, dividende, depozite sau dobânzi va fi calculată după următoarele valori:
Pentru venituri între 6 și 12 salarii minime brute (24.300 – 48.600 lei), contribuția anuală va fi de 2.430 lei.
Pentru venituri între 12 și 24 salarii minime brute (48.600 – 97.200 lei), contribuția anuală va fi de 4.860 lei.
De asemenea, pentru venituri care depășesc 24 de salarii minime brute (peste 97.200 lei), contribuția anuală va fi de 9.720 lei.
ANAF informează românii că toate veniturile provenite din dobânzi la depozitele bancare, chirii sau dividende sunt supuse impozitării și trebuie raportate autorităților fiscale. Declararea veniturilor extra se face prin depunerea Declarației Unice (Formularul 212).
În cazul dobânzilor la depozite, contribuțiile nu se aplică asupra sumei principale depuse în conturi, ci doar asupra venitului obținut din acestea, scrie Capital.
De exemplu, pentru un depozit de 10.000 de lei cu o dobândă anuală de 6%, venitul generat va fi de 600 de lei. După aplicarea impozitului de 10%, suma netă rămasă va fi de 540 de lei.
Protejarea economiilor într-un context economic instabil, marcat de inflație și dobânzi mari, este necesară.
În fața provocărilor economice actuale, cum ar fi inflația și creșterea ratelor dobânzilor, mulți români se întreabă unde este mai bine să își țină banii. Depozitarea economiilor la saltea poate duce la pierderea lor în caz de furt, incendiu sau inundație.
De ce nu este indicat să păstrezi banii în casă
Experții financiari recomandă limitarea sumei de bani păstrată acasă la maximum 10.000 de euro, conform legislației anti-spălare de bani. Dacă suma depășește acest prag și nu poți demonstra proveniența lor, există riscul unor investigații și chiar confiscarea banilor. În plus, în cazul unor dezastre naturale sau furturi, banii ascunși pot deveni inaccesibili sau pierduți definitiv.
ANAF îi ia în vizor pe românii care nu își declară veniturile.
Astfel, românii care au peste suma de 2.430 de lei în cont, dar care NU și-au plătit taxele și impozitele la timp riscă să aibă probleme.
Toate veniturile trebuie declarate la ANAF. Când vine vorba despre venituri, vorbim despre banii proveniți din dividende, criptomonede, acțiuni și depozite bancare.
Inclusiv cei care au deschis un depozit la bancă trebuie să raporteze acest lucru în cazul în care există o dobândă.
Ordonanţa-trenuleţ. Îngheţarea salariilor, soldelor şi indemnizaţiilor în administraţia centrală şi locală la nivelul din noiembrie 2024
Ordonanţă prevede continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori. Acestea se aplică angajaţilor din administraţia centrală şi locală şi altor categorii de bugetari.
– menţinerea în anul 2025 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, din administraţia centrală şi locală, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna noiembrie 2024;
– menţinerea în anul 2025 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024
– în anul 2025, orele suplimentare efectuate de bugetari se vor compensa numai cu timp liber.
Proiectul de act normativ reduce la jumătate valoarea tichetelor de vacanţă şi menţine doar tichetele de creşă, celelalte tichete de valoare de care beneficiau unele categorii de salariaţi fiind suspendate. Astfel, proiectul prevede:
– neacordarea în anul 2025 a biletelor de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, şi nici a premiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017
– acordarea voucherelor de vacanţă în limita a 800 lei, cu condiţia asigurării de către angajat a unei coplăţi de 800 lei.
– menţinerea în anul 2025 a anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2024;
– menţinerea în anul 2025 a alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament la nivelul acordat pentru luna decembrie 2024.
Numărul maxim de posturi din instituţiile publice, stabilit în aşa fel încât fiecare instituşie să se încadreze în bugetul alocat cheltuielilor de personal
Ordonanţa prevede de asemenea că de la 1 ianuarie 2025 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice din instituţiile şi autorităţile publice. Măsura se aplică indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare a instituţiilor publice, inclusiv celor care îşi finanţează activitatea integral din venituri proprii, dar care sunt înfiinţate pe lângă instituţiile publice.
„Prin excepţie, ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor vacantate în anul 2025, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanţare în parte”, prevede proiectul.
Potrivit documentului pus în consultare, numărul maxim de posturi finanţat în anul 2025 din fonduri publice de către instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare trebuie „să fie stabilit astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanţează, cu respectarea acestei condiţionalităţi”.
Ordonanţă prevede o serie de măsuri care afectează categorii precum revoluţionarii, academicienii, pensionarii şi urmaşii acestora, precum neacordarea de ajutoare, plăţi compensatorii la pensionare şi menţinerea în anul 2025 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2024 a următoarelor drepturi:
– alocaţiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
– indemnizaţiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura comunistă, precum şi celor deportate în străinătate ori prizonierilor din acea perioadă
– indemnizaţiile acordate persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961
– indemnizaţia pentru activitatea de liber profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România
– cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, dar şi al sprijinului acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;
– cuantumul indemnizaţiei preşedintelui Consiliului Naţional al Organizaţiilor de Pensionari şi al Persoanelor Vârstnice
– indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
– ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor;
– indemnizaţiile reparatorii lunare pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961
– drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat.
Va urma.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
