2025. ROMANII AU VOTAT SARACIA! Partea I.
Foamea-n gat, cat stalpu’ de telegraf!
Guvernul strânge si mai mult cureaua poporului pentru a tine în frâu deficitul bugetar cauzat de faradelegile lor – venituri uriase, contracte supraevaluate, instrainarea gratuita a resurselor etc.
Una dintre cele mai mari provocări ale executivului este legată de plafonarea prețurilor la energie și gaze. Se caută soluții pentru ca această plafonare să continue. Nu este clar însă sub ce formă, potrivit digi24.ro.
Liberalizarea preturilor la energie a fost introdusă de la 01 ianuarie 2021, de catre nemernicul Virgil Popescu, ministru al energiei din acea perioada, moment in care costurile au luat-o razna, printr-o intelegere ilegala de monopol a marilor producatori, transportatori si furnizori.
Ulterior, pe fondul saraciei romanilor si, implicit, a incapacitatii de plata a costurilor generate de aceasta imbecilitate frauduloasa a sus mentionatului ministru, a fost adoptata plafonarea preturilor care s-a mentinut pana in prezent.
Însă, în 2025, având în vedere că Guvernul a venit cu acea Ordonanță a Austerității și încearcă pe toate căile să reducă deficitul și gaura de la buget, au rămas acum semne de întrebare dacă măsurile pentru persoanele vulnerabile vor continua sau nu.
Dacă ne uităm la plafonarea prețurilor, aceasta ar urma să expire în cursul acestui an, 2025.
Premierul Marcel Ciolacu dădea asigurări că se vor găsi soluții, astfel încât să continue pe toată durata anului 2025.
Dacă ne uităm la costuri, doar în perioada iunie 2023- august 2024, plafonarea prețului pentru energie a însemnat undeva la 1,4 miliarde de euro pentru cele 14 luni. Vorbim despre suma decontată furnizorilor, diferența dintre prețul real și cel plafonat. Vom vedea care va fi totuși decizia luată de Executiv.
Nota: Daca ne uitam la finele anului 2024, Ministerul Justiției a cerut si a primit, din Fondul de rezervă, suma de 1,65 miliarde de lei pentru plata bonificatiilor magistratilor. Nu-i asa ca unii traiesc bine in Romania? In acelasi timp, institutiile statului nu mai au bani sa plafoneze preturile la energie! Dar pentru magistrati au; si nu putini!
Complementar, au promis oamenilor, ca doar nu ii doare gura, și acele carduri pentru energie cu care se pot plăti facturile sau in baza carora pot fi achiziționate lemne.
Spunea ministrul Energiei că vor da aceste carduri în continuare. Incarcate cu bani sau cu promisiuni ? Nu știm.
În anul 2023 și 2024, acestea au fost încărcate cu 1.400 de lei și urmează să vedem dacă rămâne același cuantum
Guvernul are grija de sanatatea noastra!
Guvernul se gândește să taie din banii pentru cardurile de alimente acordate persoanelor vulnerabile.
Este un lucru absolut normal, intr-o tara democratica in care politicienii si acolitii lor din justitie, si nu numai, sunt milionari, iar poporul este la limita supravietuirii!!!
Cardurile pentru alimente, primite de persoanele vulnerabile, vor fi alimentate cu mai puțini bani.
A rămas o sumă mai mică pentru cardurile de alimente. Pe anul 2o25, suma scade la doar 150 de lei și vor fi primite de pensionari de doar două ori pe an. Normal sa nu cumva sa ne imbolnavim de obezitate morbida!!.
Dacă ne uităm la costurile pentru aceste carduri, vedem că o singură tranșă, pentru 2,6 milioane de români, ar însemna 650.000 de lei. În același timp, având în vedere că pensiile NU vor fi indexate în acest an, se vor da acele ajutoare one off, adică pomana, o sumă de bani o dată pe an pentru pensionari și persoanele vulnerabile. Momentan vorbim doar de declarații politice, vom vedea care sunt deciziile finale pe care le va adopta Executivul.
Unificarea impozitului pe salarii cu contribuția la sănătate.
Economist: „Această scamatorie financiară dovedește foamea de bani a guvernului și lipsa oricărui scrupul în privința utilizării banilor contribuabililor”.
Economistul Adrian Negrescu a explicat cum măsura pregătită de Guvern, aceea a unificării impozitului pe salarii cu contribuția de sănătate este o „bombă fiscală”. Acesta critică modul în care guvernul dorește să gestioneze problema deficitului bugetar cu care se confruntă țara noastră, afirmând că măsura nu este altceva decât o „scamatorie financiară”, prin care se dovedește foamea de bani a guvernului și lipsa de scrupule în gestionarea banilor contribuabililor.
Această scamatorie financiară gândită de MFP dovedește foamea de bani a guvernului și lipsa oricărui scrupul în privința utilizării banilor contribuabililor.
Ignorând principiile elementare ale politicii fiscale – trasabilitatea, neutralitatea și predictibilitatea, decizia vine să ofere politicienilor posibilitatea de a jongla cum vor cu banii din asigurările de sănătate, pentru a acoperi găurile din buget.
Pare că vom ajunge să plătim salariile bugetarilor, pensiile, investițiile năstrușnice ale politicienilor din banii din sănătate.
Miza acestui experiment fiscal, demn de o țară din lumea a treia, pare a fi mult mai mare. Nu este exclus ca, în cazul în care statul va avea nevoie de bani, să dea o ordonanță prin care să unifice contribuțiile la pensii din Pilonul I cu Pilonul II, în așa fel încât să aibă cu ce să plătească pensiile crescute iresponsabil și fără sursă de finanțare în septembrie.
Aproape 30% din acești bani reprezintă câștigul obținut din investițiile realizate de administratorii fondurilor de pensii private, respectiv 44,3 miliarde lei (8,9 miliarde euro), în plus față de contribuțiile primite în administrare.
Cum gaura financiară de la buget se adâncește pe zi ce trece, iar posibilitățile de finanțare sunt din ce în ce mai limitate, nu este exclus ca statul să își dorească să ,,administreze’’ Pilonul II”, a scris Adrian Negrescu pe pagina de Facebook.
Mii de angajatori s-au trezit cu demisiile pe masă. Ordonanţa-trenuleţ duce la demisii masive în aceste domenii.
Guvernul a decis ca, din 2025, să fie eliminată scutirea de impozit pe venit de 10% pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din construcții, IT, Agricultură și Industria alimentară.
Potrivit unui comunicat al sindicatelor din IT, citat de Agerpres, Guvernul a eliminat facilitățile fiscale acordate angajaților din sectoarele IT, Construcții și Agricultură cu salarii de până la 10.000 de lei, decizie care a dus la o reducere semnificativă a salariilor nete, afectând direct veniturile angajaților cu sume între 500 și 1.000 de lei lunar.
”Îi invităm pe angajatorii din IT și din celelalte sectoare afectate să înceteze mascarada și să își asume un rol responsabil în fața angajaților lor.
Acoperirea diferenței salariale apărute ca urmare a eliminării facilităților fiscale este o datorie morală, mai ales în contextul în care aceste companii și-au construit profituri uriașe datorită acestor beneficii.
Angajații din IT, Construcții și Agricultură nu trebuie pedepsiți pentru deciziile statului. Este momentul ca marile companii să demonstreze că prețuiesc oamenii care le-au construit succesul și să mențină intacte salariile acestora’”, arată reprezentanții ANTIC – Alianţa Sindicatelor din Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţii.
În schimb, susțin sindicaliștii, asistăm la o ”răzbunare” îndreptată asupra propriilor angajați, mascând decizia sub pretextul de a pedepsi statul.
‘În același timp, multe dintre aceste companii susțin, prin comunicate, că eliminarea facilităților ar putea duce la migrarea afacerilor și a locurilor de muncă în alte țări. Dar să nu uităm că, în compania mamă din alte țări, un angajat IT primește de cel puțin trei ori mai mult pentru aceeași muncă – și, de cele mai multe ori, în România, calitatea muncii depășește standardele internaționale’, se mai arată în comunicat.
O noutate este că angajații din sectorul agricol și industria alimentară nu vor mai avea salariu minim diferențiat. De la 1 ianuarie 2025, salariul minim în agricultură și industria alimentară va fi majorat, de la 1 ianuarie 2025, la 4.050 de lei, nivel la care este stabilit să crească și salariul minim brut pe economie. În prezent, în sectorul agricol salariul minim este de 3.436 lei. Salariul minim în construcții va rămâne și de la 1 ianuarie la nivelul de 4.582 lei.
Facilitățile fiscale acordate angajaților din agricultură, IT și construcții se elimină complet, conform cerințelor din PNRR privind sistemul fiscal.
Astfel, se abrogă inclusiv excepția de la contribuțiile virate în Pilonul II de pensii private obligatorii. Drept urmare, aproape 1 milion de salariați revin cu contribuțiile lunare la Pilonul II.
Angajatorii urmează astfel să le rețină angajaților și să vireze integral cota de CAS de 25%, din care 4,75% merg în conturile personale din Pilonul II ale salariaților, dar și impozitul de 10%.
Concedieri 2025.
Ce spune jigodia de Sebastian Burduja.
Primii bugetari care pleacă acasă prin concurs: „O să analizăm fiecare structură în parte”
Sebastian Burduja anunţă concursuri în Ministerul Energiei pentru eliminarea posturilor vacante, 80 aproximativ. „Din 280 de posturi ocupate, între 10 şi 20%, în urma concursurilor pe care le vor susţine toţi colegii mei, vor pleca acasă”, spune ministrul Energiei.
Nota: Poate nu am inteles noi bine! Cum adica, elimini prin concurs posturile vacante, adica neocupate ?
Marcel Ciolacu a cerut miniştrilor propuneri de restructurare a tuturor posturilor nejustificate, atât în administraţia centrală, cât şi la nivelul companiilor de stat din subordine.
”Noi am demarat practic (n.r. teoretic) săptămâna trecută un proiect de reorganizare la nivelul ministerului, durează cam două luni de zile, inclusiv adoptarea în Guvern, avizarea interministerială. Vizăm reducerea aparatului, deci eliminarea posturilor vacante.
Burduja a precizat că se va face şi o analiză pe fiecare direcţie în parte, pentru că, de exemplu, la direcţia de investiţii s-au atras 14 miliarde de euro.
”O să analizăm şi fiecare structură în parte. Cred că suntem printre cele mai mici ministere din guvern şi, cu certitudine, avem cele mai mici salarii”, a mai completat Sebastian Burduja.
Ministrul Finanţelor Publice, Tanczos Barna, a precizat că nu vor fi concedieri masive în instituţiile statului, dar că vor fi plecări voluntare!!!!!!. Tanczos Barna a mai spus că mulţi angajaţi de la stat vor migra spre privat, unde vor putea face performanţă!!!! (n.r. cam ca ministrul Burduja care, cu toate studiile lui in cele strainataturi, in final, tot la stat munceste, nefiind capabil de absolut nimic in economia reala, adica privata).
El a precizat că aceste reorganizări instituţionale vor duce la reducerea numărului de personal. ”Îmi doresc ca acest surplus de personal să fie absorbit de mediul privat. De aceea nu se fac lucrurile de azi pe mâine”, a explicat Barna.
Nota: Bataie de joc. 20.000 de puturosi dintr-un total de 1.300.000. O picatura dintr-un ocean de sinecuristi.
”Nu sunt neapărat concedieri, pentru că sunt, pe de o parte, şi plecările naturale. Dacă semnalul este clar şi ştim exact de la bun început care sunt instituţiile care vor suferi modificări, acolo, deja, angajaţii din sectorul public ştiu ce-i aşteaptă şi au timp suficient, luni de zile, să găsească alternative. Mediul privat are nevoie de oameni pregătiţi. Nu ne dorim să bruscăm nici sistemul bugetar, nu dorim să bruscăm nici mediul de afaceri, nici mediul privat şi acest fenomen natural trebuie susţinut şi încurajat”, a mai arătat ministrul.
Chiar credeti prostiile dobitocului sinistru SEBASTIAN BURDUJA sau ale antiromanului Tanczos Barna ? Avand in vedere ca 99,99% dintre angajatii ministerelor sau ale structurilor locale de stat dispun de „proptele” politice, din interiorul partidelor aflate la putere, vor fi „disponibilizati” cei care:
- fac curatenie;
- mai muncesc si ii sustin pe trantori in posturile lor caldute;
- au decedat;
- au iesit la pensie;
- au primit salarii compensatorii pentru cel putin un an, perioada in care se angajeaza la o alta institutie a statului;
- au ramas fara „proptele”.
Altii vor da in judecata institutia care intentioneaza sa-i concedieze si, avand in vedere cum functioneaza justitia in Romania, peste cativa ani nu vom mai sti ce s-a intamplat cu reclamantii care, in mod sigur, vor castiga procesele colective intentate statului.
Oricum, In decurs de cateva luni va fi data uitarii aceasta „canonada” a concedierilor si se va „reveni la normal”.
Fabrici închise și concedieri masive, în România: mii de angajați au rămas deja fără loc de muncă și urmează alții luna aceasta
Concedierile în masă, la fabricile din România, au început încă din 2024 și continuă în 2025. Unele uzine de la noi din țară s-au închis anul trecut, iar altele și-au restrâns activitatea sau urmează să facă acest lucru. Deja mii de români au rămas fără locurile de muncă și alte câteva sute vor fi dați afară chiar luna aceasta.
Semnalele nu sunt deloc încurajatoare, ci confirmă că tot mai multe domenii de activitate și industrii sunt grav afectate de scăderea vânzărilor și reducerea exporturilor. Printre cele mai expuse sunt industria auto și domeniul confecțiilor textile, dar și industria IT.
Taparo, producător de mobilier care a intrat în insolvenţă în noiembrie la propria cerere, a trimit o notificare Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş prin care anunţă concedierea a 379 de oameni, adică peste 40% din numărul mediu de salariaţi raportat la Ministerul de Finanţe în anul 2023.
Cea mai mare fabrică de lactate din Transilvania, Lactalis, își oprește producția la unitatea din Miercurea Ciuc, iar angajații sunt concediați. Produsele vor rămâne însă pe piață, acestea urmând să fie fabricate în alte unități din țară.
Fabrica Lactalis are în portofoliu branduri celebre precum Zuzu, Albalact, Covalact de Țară, La Dorna etc.
La fabrica de la Miercurea Ciuc erau angajați aproximativ 100 de oameni.
Angajatorii din judeţul Olt au notificat Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Olt privind disponibilizarea colectivă a unui număr total de 88 de salariaţi din domeniul confecţiilor textile, potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Elena Iordache.
Lactalis are cinci fabrici în țara noastră, cele mai mari fiind cele din Oiejdea (județul Alba), Sfântu Gheorghe (județul Covasna) și Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava), alături de fabrica de sucuri naturale din Tunari (județul Ilfov).
Domeniul confecţiilor textile a cunoscut un declin, în judeţul Olt, în ultimii opt ani, fapt reflectat atât de concedieri colective operate aproape în fiecare an, închideri de unităţi de producţie în lohn, cât şi de valoarea produselor exportate.
Exporturile de materii şi articole textile produse de companiile din judeţul Olt erau de peste 60 de milioane de euro anual, însă în primele opt luni ale anului 2024 au fost de numai 19,1 milioane de euro.
Compania americană Amazon a hotărât să închidă o parte din operațiunile AI din România, măsura urmând să afecteze 400 de angajați ai subsidiarei locale, care urmau să fie concediați de la 1 ianuarie 2025.
„După o analiză atentă, am anunțat că analizăm opțiunea de a închide operațiunile AGI (Artificial General Intelligence – n.r.) Data Services din România. Am notificat deja angajații ale căror roluri ar putea fi afectate și ne angajăm să îi sprijinim pe parcursul tranziției”, a transmis Amazon consultantului de business Doru Șupeală, în noiembrie 2024.
Un producător de piese auto cu mai multe fabrici în România a anunțat zeci de mii de concedieri, din 2024 până în 2027
Forvia, al șaptelea cel mai mare producător din lume de componente auto, face zeci de mii de concedieri. Directorul general al companiei a confirmat această măsură în luna octombrie 2024, însă nu a menționat câți angajați din România vor fi afectați de disponibilizări.
Forvia ar fi vrut să elimine nu mai puțin de 10.000 de posturi – 2.800 până la finalul anului 2024 și încă 3.000 în 2025. Restructurarea ar trebui să se încheie în 2027, potrivit bugetul.ro.
Forvia are mai multe fabrici în România: cinci fabrici Faurecia la Tălmaciu, Craiova, Mioveni, Râmnicu Vâlcea, Căţeasca şi încă cinci centre de proiectare şi dezvoltare, un centru administrativ şi trei unităţi de producţie HELLA la Timişoara, Arad, Lugoj, Craiova, Oradea şi Iaşi.
Va urma!
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
