2025. Sărăcirea treptată, totală și sigură a românilor: cum Bolojan și UE ne calcă pe gât cu taxe, jaloane și emisii.

2025. Sărăcirea treptată, totală și sigură a românilor: cum Bolojan și UE ne calcă pe gât cu taxe, jaloane și emisii.

Capitolul I: Ordonanța trenuleț și austeritatea duplicitară a lui Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a venit la guvernare cu promisiunea unei „Românii oneste”, dar ceea ce a livrat este o Românie în austeritate, un stat strivit de propria sa populație, unde doar cetățenii plătesc pentru incompetența guvernării.

Ordonanța trenuleț, un conglomerat de tăieri bugetare, blocări de posturi, reduceri de cheltuieli și impozitări indirecte, a fost lansată ca soluție la deficitul exploziv. Dar cine plătește cu adevărat factura? Românul de rând.

Creșterile de TVA la alimente, accizele majorate la carburanți și taxarea suplimentară a muncii afectează direct gospodăriile. Toate acestea vin în timp ce sinecurile politice continuă nestingherite, iar companiile de stat rămân vaci de muls pentru clientela de partid.

Premierul Bolojan susține că „suferim împreună”, dar salariul său de peste 20.000 de lei lunar, alături de pensiile speciale pe care le protejează, arată contrariul.

Capitolul II: Uniunea Europeană și lanțurile fiscale ale PNRR.

Dincolo de măsurile de austeritate interne, presiunile europene completează tabloul negru. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a devenit un instrument de colonizare economică, impunând României să legifereze taxe, impozite și reforme care, de fapt, nu vin din voința poporului, ci de la Bruxelles.

Anumite „jaloane” din PNRR au devenit adevărate ghilotine sociale: reforma fiscală, taxarea mijloacelor de transport, impunerea de noi scheme energetice, strategii pentru biodiversitate și hidrogen. Nimeni nu le-a votat, nimeni nu le-a explicat populației. Guvernul doar execută.

Fostul ministru Marcel Boloș, actualmente eurobirocrat cu ambiții mai mari decât mintea, a recunoscut că cererea de plată nr. 4 din PNRR este blocată în negocieri.

De ce? Pentru că nu au fost îndepinite obligațiile cerute: de la taxele pentru emisiile auto până la reorganizarea Romsilva și impunerea unei legislații aberante pe energie. Totul este un spectacol absurd, dar cu impact financiar devastator.

Capitolul III: ETS 2 sau cum ne va taxa UE pentru aerul pe care îl respirăm.

Pregătițivă pentru ETS 2 (Emissions Trading System 2), o nouă schemă de impozitare a populației în numele luptei contra schimbărilor climatice. Pretextul? Emisiile de carbon generate de transportul rutier și de încălzirea locuințelor.

Din 2027, orice român care conduce o mașină sau împrea gaz pentru centrală va plăti o taxă de carbon inclusă în prețul combustibilului sau al gazului. Aceste taxe vor fi suportate, evident, de consumatorii finali. Adică noi.

Calculele specialiștilor arată impactul: 13,8 euro lunar pentru gospodării cu centrală pe gaz, 10,9 euro pentru cei cu diesel, 8,2 euro pentru cei cu benzină. Pe lună! Adică aproape 1.000 de lei pe an. Nu există compensații, nu există alternativă. Este o taxare directă a supraviețuirii.

Capitolul IV: Minciuna mobilității verzi și legenda ecologistă.

Taxa de poluare pentru mijloacele de transport este prezentată ca o măsură pentru „mobilitate verde”. În realitate, este o altă metodă de a aduce bani la buget pe spinarea cetățeanului.

Tanczos Barna, fost ministru al Mediului, a explicat că se va introduce o grilă progresivă de taxare pentru autoturismele poluante.

În teorie, ar trebui să plătim mai puțin pentru vehicule curate. În realitate, toate vehiculele vor fi taxate mai mult, iar românii nu și le permit pe cele electrice, din cauza prețurilor uriașe și a lipsei infrastructurii. Prin urmare, tot populația vulnerabilă va plăti nota de plată.

Capitolul V: TollRo, noul sistem electronic de taxare a drumurilor.

Un alt proiect PNRR, puțin mediatizat, este TollRo, sistemul care va înlocui actuala rovinietă și va taxa fiecare kilometru parcurs de un vehicul pe drumurile naționale și europene.

Nu va mai conta că ai plătit impozite, accize sau taxe auto. În curând, vei plăti pentru fiecare metru de drum.

Această taxă per kilometru va deveni o formă de control digital și de suprataxare a mobilității. Ea va viza nu doar transportatorii, ci și persoanele fizice, contribuind la izolarea economică a populației rurale sau a celor care trebuie să facă naveta.

Capitolul VI: Statul încasează, populația sărăcește.

Toate aceste taxe vin într-un moment încărcat de greutăți sociale: scumpiri la alimente, inflație dublă față de media UE, deficit bugetar uriaș, venituri stagnante, tăieri bugetare și colapsul serviciilor publice. Statul român are un singur plan: să taxeze tot ce mișcă.

În loc să oprească risipa din companiile de stat, să stopeze pensiile speciale sau să restructureze aparatul de partid, guvernul Bolojan taxează tot ce nu se poate apăra: cetățeanul.

Concluzie: Sclavii Europei plătesc tributul modern al emisiilor.

România nu mai este o țără suverană. Este un mecanism de colectare a taxelor europene. Sub masca ecologiei, sub pretextul jaloanelor din PNRR, sub sloganul „Românie onestă”, poporul român este jupuit sistematic.

Bolojan este doar un gestionar obedient al unei agende globale care vrea să transforme cetățenii în sclavi fiscali.

Iar românii, prin tăcerea lor, prin lipsa de revoltă, devin complici la propria lor sărăcie. E timpul să spunem NU. Nu pentru că vrem haos, ci pentru că vrem să trăim.

Această dictatură fiscală cu iz de ecologism nu este viitorul. Este sfârșitul libertății

Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.