Partea a III a
Foto: Ministerul Justitiei sau Ministerul Faradelege
Mediul de afaceri si justitia
Mediul de afaceri din România a fost sever afectat de o multitudine de taxe și impozite, a cărui introducere si aplicare a însemnat venituri sporite la buget, încasări făcute însă din conturile contribuabililor onesti, care şi aşa suportau o povară fiscală copleşitoare.
În mod paradoxal, majoritatea actelor normative din România sunt gandite si puse in aplicare in interesul unui mediu economic infracţional. Din cauza evaziunii extinse, statul a adoptat măsuri fiscale menite să combată acest fenomen, dar, în practică, a creat un climat favorabil proliferarii ilegalitatilor economice, astfel incat, acest mod de abordare a luptei impotriva infractionalitatii s-a transformat in includerea nediferentiata a tuturor agenţilor economici in delicventi „de serviciu”.
Aceasta perspectiva generalizată nu doar că aduce prejudicii afacerilor legitime, ci contribuie la o atmosferă de neîncredere și nesiguranță.
În consecință, toate societățile comerciale sunt supuse aceluiași regim ostil: conturile sunt blocate arbitrar, somațiile curg neîncetat, iar controalele repetate perturbă activitatea economică. Interesul fiscal național, care ar trebui să fie axat pe sprijinirea dezvoltării economice și crearea de locuri de muncă, este complet ignorat.
Statul funcționează ca un haos generalizat, fără coordonare, viziune unitară și obiective strategice care să susțină economia reală.
Lipsa unor măsuri concrete de combatere a evaziunii fiscale pe întreg circuitul economic a dat posibilitatea oamenilor de afaceri de carton să se îmbogăţească. Astfel, în domeniul comerţului, de exemplu, statul nu are control asupra achiziţiilor intracomunitare, abundând aşa-zisele firme fantomă, evaziunea continuând pe întreg circuitul, până la desfacerea către consumatorul final (persoane fizice) fără bon fiscal.
Justiția: abuzuri, impunitate și inechitate
Justiția română, un alt punct vulnerabil al statului. În loc să fie un garant al echității și legalității, aceasta funcționează într-un mod selectiv, abuziv și deseori demonstrativ. Justiția este utilizată adesea ca un instrument politic, executând „exemplare” împotriva oponenților regimului sau împotriva celor care susțin interese contrare pe scena publică. În același timp, apropiații celor aflați la putere beneficiază de protecție, iar conflictele aparent ireconciliabile se rezolvă în culise, prin înțelegeri in spatele „usilor inchise”.
Aceste practici compromit grav credibilitatea sistemului judiciar și alimentează percepția că legea nu este aplicată în mod egal. Într-un stat de drept, justiția ar trebui să trateze toți cetățenii cu aceeași măsură. Corupții condamnați ar trebui să fie trași la răspundere nu doar prin încarcerare, ci și prin confiscarea averilor acumulate ilegal. Resursele recuperate astfel ar putea constitui o sursă semnificativă de finanțare pentru proiecte naționale, cum ar fi modernizarea infrastructurii, dezvoltarea sistemului de sănătate sau investiții în educație. În realitate, însă, aceste sume rămân inaccesibile, iar potențialul lor transformator este risipit.
Lipsa unei justiții corecte și eficiente contribuie la perpetuarea unui cerc vicios al corupției și al inechității. În absența unor pedepse reale și a recuperării prejudiciilor, mesajul transmis societății este unul de impunitate pentru cei aflați în poziții de putere. Acest fenomen nu doar că subminează încrederea cetățenilor în instituții, ci pune sub semnul intrebarii existenta statului de drept.
Spre un stat responsabil și orientat spre cetățean
Pentru ca România să iasă din acest cerc vicios, este necesară o reformă profundă și cuprinzătoare a relației dintre stat, mediul de afaceri și cetățeni. În loc de o abordare coercitivă și lipsită de discernământ, este nevoie de o viziune strategică pe termen lung, care să prioritizeze sprijinirea antreprenorilor corecți, reducerea evaziunii fiscale prin măsuri inteligente și echitabile și crearea unui climat economic.
De asemenea, reforma justiției este esențială. Sistemul judiciar trebuie să devină independent, echitabil și eficient, capabil să sancționeze corupția la toate nivelurile și să recupereze sumele furate de la stat. Numai printr-o justiție corectă și printr-un mediu economic sănătos, România poate spera la dezvoltarea sustenabilă și la recâștigarea încrederii cetățenilor în instituții.
Va urma.
