MAI TOARNĂ-MI VIAȚĂ-N CEAȘCĂ O CAFEA!
(de Maria Luca)
„Mai toarnă-mi viață-n ceașcă o cafea;
O linguriță plină de iubire,
Să pot zâmbi când vorbe mă rănesc,
Și să găsesc un drum spre fericire…
Iar dacă vrei, te rog să mai adaugi
Un polonic mustind de sănătate,
Să nu mai simt cum teama mă doboară
Când văd în jur o lume cum se zbate…
Mai toarnă-mi viață-n ceașcă o cafea;
Un strop de dor și-un strop de frumusețe,
Ca-n zori de zi, sorbind a ta savoare
Privind spre cer, să-ți dau din nou binețe…
Și-apoi să-i dai cafelei un parfum
De primăveri ce-au fost și-or să mai fie,
Iar gustul să cuprindă-n el speranța
Că vom trăi, cândva, în…veșnicie!”
