Foto: Libia, anterior invaziei NATO.
Partea I.
Anul 2011 a început cu un val de revolte populare ce a trecut prin mai multe ţări arabe din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, evenimente similare cu cele din 1989 din Europa de est şi cu revolutiile portocalii din spaţiul ex-sovietic. Aparent, desfăşurarea evenimentelor a fost spontană, însă nu a durat mult până când implicarea externă a ieşit la iveală. Adevăraţii autori şi regizorii acestui spectacol au fost relevati atunci când „valul revoluţionar” a ajuns în Libia unde „rebeliunea” a trebuit să fie susţinută armat de către mai multe tări ale NATO.
Timp de câteva săptămâni întreaga comunitate internaţională a asistat cu respiraţia tăiată la evoluţiile violente din această ţară, timp în care mass media internaţională încerca să ne convingă că Ghaddafi este un tiran nemilos şi însetat de sânge. Să vedem însă cum arată dictatura libiană.
Potrivit mai multor oficiali straini, aflati la post in Libia, si care au dorit sa-si pastreze anonimatul, intrebati fiind, intr-un interviu, dacă Ghaddafi şi-a asuprit cetăţenii, acestia au afirmat:
„Despre ce opresiune vorbesti? Libienilor li se acordă credite fără dobândă pe o periodă de douăzeci de ani pentru construcţia casele lor, un litru de benzina costă aproximativ 10 centi, produsele alimentare costă mai nimic, iar un Jeep sud-coreean Kia putea fi cumpărat pentru doar 7500 de dolari…. Această ţară nu mai există acum.”
Situatia politico-sociala din Libia la nivelul anului 2011, anterior declansarii loviturii de stat de catre Imperiul Anglo-American:
- PIB-ul pe cap de locuitor al Libiei este de 14.192 dolari.
- Fiecare membru al unei familii care este subvenţionat de către stat primeşte 1.000 de dolari pe an.
- Şomerii primesc 730 de dolari lunar.
- Salariul unei asistente de spital este de 1.000 dolari.
- Ajutorul de naştere este de 7.000 de dolari.
- Cuplurile proaspăt căsătorite primesc un ajutor de 64.000 de dolari pentru a cumpăra un apartament.
- Pentru a deschide o afacere, un libian primeşte un ajutor financiar de 20.000 de dolari.
- Impozitele şi taxele majore sunt interzise.
- Educaţia şi asistenţa medicală sunt gratuite.
- Educaţia şi specializările în străinătate se fac pe cheltuiala guvernului.
- Există lanţuri de magazine pentru familii mari, ce au preţuri simbolice pentru produsele alimentare de bază.
- Vânzarea de produse expirate este pedepsită prin amenzi mari, iar în unele cazuri se pedepseşte cu detenţia.
- Un număr de farmacii distribuie medicamente gratuit.
- Contrafacerea medicamentelor este considerată o infracţiune gravă.
- Nu există plăţi pentru chirie, iar populaţia nu plăteşte pentru energia electrică.
- Vânzarea şi consumul de alcool sunt interzise prin lege.
- Împrumuturile pentru cumpărarea unei maşini sau a unui apartament sunt acordate fără dobândă.
- Sunt interzise speculaţiile imobiliare.
- În cazul în care o persoană decide să cumpere o maşină, statul libian achită 50% din preţul ei, iar în cazul poliţiştilor 65% din preţ.
- Benzina este mai ieftină decât apa. Un litru de benzină costă 0,14 dolari.
Daca intervenţia militară ar fi fost justificată, atunci, de ce s-a intervenit militar doar în Libia?
Conform mass media, în aceeasi regiune exista o multime de alte ţări în care „dictatori sângeroşi” omoară „populaţia paşnica şi neînarmată”. Şi, totuşi, NATO, SUA, Marea Britanie si Franta nu se duc acolo pentru „a face dreptate” şi a „restaura democraţia”. De ce a fost aleasă această ţară în mod special? De ce este „democraţia occidentală” atât de obsedată de ideea eliminarii lui Ghaddafi şi de distrugere a Libiei, ţara cu cel mai ridicat nivel de trai din Africa, printr-un scenariu similar cu cel din Irak?
Şi cum se explică faptul că „rebelii” susţinuţi de catre SUA, Franţa, Marea Britanie şi de către alte ţări NATO colaborează cu luptători Al Qaeda, după cum a relatat mass media internaţionala? Nu cumva, gruparile teroriste au fost infiintate si sunt finantate de catre marea oligarhie financiara globalista, in vederea utilizarii acestora impotriva statelor suverane si, ulterior, deposedarea lor de resursele naturale de care dispun ?
Este acelasi scenariu ca si in Siria unde, teroristii din gruparile Hayat Tahrir al-Sham (HTS) si Jabhat Al-Nusra au fost sustinuti de Imperiul Anglo-American in vederea izgonirii lui Baschar al Assad de la putere.
In cazul Siriei, miza a constituit-o Bazinul Levantin. “Este vorba despre o zonă submarină care se întinde din nordul Egiptului până în Turcia, care conţine 1,7 miliarde de barili de petrol şi 122 de trilioane de metri cubi de gaz, conform Geological Survey, din S.U.A. (U.S.G.S.). ( Vezi materialul nostru intitulat RAZBOIUL CIVIL DIN SIRIA. ADEVARATA MIZA. Partea I.)
Această ciudăţenie a susţinerii unor terorişti de către americani a trecut rapid în uitare, fiind acoperită mediatic de asasinarea lui Osama bin Laden, presupusul lider al fantomaticei grupări teroriste mondiale, o altă poveste de adormit copiii, menită să refacă imaginea şifonata a SUA.
Va urma. Scopul real al distrugerii Libiei.