Sinteza episoadelor 1, 2, 3, 4 si 5.
Serviciile de informații occidentale avertizează asupra unei posibile amenințări din partea Rusiei: o armă electromagnetică capabilă să reproducă efectele devastatoare ale fenomenului Carrington din 1859, informează Telegraph.co.uk.
Federația Rusă ar putea utiliza această tehnologie prin două metode principale: detonări nucleare în spațiu sau dispozitive specializate instalate pe sateliți.
Rusia a testat armament cibernetic asupra soldaţilor NATO. Alabuga, racheta capabilă să dezafecteze sistemele de comunicaţii pe o rază de 3,5 km
Premierul moldovean Dorin Recean cere Rusiei să-și retragă trupele militare și stocurile de muniții care staționează ilegal pe teritoriul țării, în Transnistria.
Romania se pregateste de razboi. Au început lucrările la cea mai mare bază militară NATO din Europa. De dimensiunile unui mic oraș, pe o suprafață de aproape trei mii de hectare, amplasamentul va putea găzdui permanent până la 10 mii de militari NATO și familiile acestora.
Reactii ale domnului Calin Georgescu
Calin Georgescu: Baza Kogălniceanu, pregătită pentru operațiuni ofensive împotriva Rusiei.
Partea a VI a
Reactia Rusiei
Moscova a răspuns la știrea începerii construcțiilor de lângă Constanța cu avertizari: proiectul ar constitui un pericol pentru România, pentru că o asemenea bază ar putea fi prima vizată de eventuale atacuri, notează Neue Zürcher Zeitung.
Rusia este iritata de ansamblul lucrarilor si de mișcarea de forțe de la Baza militară Mihail Kogălniceanu și consideră că activitățile din zonă au ca scop pregătirea unui posibil conflict cu Moscova, a declarat recent ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Comentariul vine după ce România a devenit gazda forţelor speciale de elită americane și cu puțin timp înainte ca la baza militară din județul Constanța să fie finalizat portavionul de pe care vor putea opera celebrele avioane de luptă F-35 Lightning II.
Rusia a menționat baza militară de la Constanța ca pe un viitor atac NATO impotriva Rusiei.
Rușii spun că întărirea potențialului militar al NATO în România, Polonia și statele baltice „este provocatoare, exacerbează tensiunea militară de-a lungul perimetrului granițelor ruse și creează amenințări la adresa securității țării.” „Toate acestea au ca scop pregătirea aliaților blocului pentru o potențială ciocnire cu țara noastră”, susține MAE rus. Ministerul rus de Externe amenință că va monitoriza acțiunile României, va evalua „riscurile emergente” și va ține seama de ele „în timpul planificării militare”.
Rusia monitorizează România
Activitățile NATO în Europa de Est și regiunea Mării Negre au ca scop pregătirea unui posibil conflict cu Moscova, a declarat Ministerul rus de Externe pentru agenția de presă rusă. Ministerul, condus de Serghei Lavrov, dă exemplu modernizarea Bazei Mihail Kogălniceanu și spune că va „monitoriza acțiunile României”.
Rușii spun că întărirea potențialului militar al NATO în România, Polonia și statele baltice „este provocatoare, exacerbează tensiunea militară de-a lungul perimetrului granițelor ruse și creează amenințări la adresa securității țării” „Toate acestea au ca scop pregătirea aliaților blocului pentru o potențială ciocnire cu țara noastră”, susține Ministerul de Externe rus.
Declaratii de la Ministerul Rus de Externe.
Potrivit RIA Novosti, Rusia a promis să monitorizeze acțiunile României, să evalueze riscurile care apar și să le ia în considerare în cadrul planificării militare.
Ministerul de Externe al Rusiei susține că „o consolidare accelerată a potențialului de coaliție are loc și în Polonia și în statele baltice”. Aceste mișcări sunt percepute, de către Federația Rusă, ca fiind„ provocatoare”.
„Extinderea bazei aeriene românești este încă o dovadă că blocul nord-atlantic își continuă militarizarea fără limite a Europei de Est și a regiunii Mării Negre”, a afirmat ministerul condus de Serghei Lavrov pentru agenția de presă rusă.
„Extinderea NATO în România este o amenințare pentru Rusia, care însă nu va ataca ţările alianței”, a susținut Vladislav Maslennikov, director în Ministerul rus de Externe.
In continuare, oficialul rus a afirmat „fără îndoială, acest lucru reprezintă o amenințare pentru noi. NATO își continuă militarizarea neîngrădită a Europei de Est și a regiunii Mării Negre sub sloganul consolidării securității spațiului euroatlantic în caz de conflict cu Rusia. Această expansiune va continua, iar «amenințarea» rusă imaginară este doar un pretext convenabil pentru aceasta”.
Vladislav Maslennikov a adăugat că se formează contingente militare ce includ atât forțe armate naționale, cât și echipe tactice de luptă, dar și depozite pentru stocarea armelor și echipamentelor și se dezvoltă infrastructura logistică pentru a consolida rapid apărarea oricărui membru NATO.
El a spus că, în ultimii 25 de ani de extindere continuă a blocului NATO, „mașinăria de război s-a apropiat de frontierele Rusiei”, iar „alianța continuă să insiste asupra presupusei sale naturi, exclusiv defensive. În ceea ce privește contactele normale și mecanismele de dialog care ar putea fi utilizate pentru a căuta modalități de reducere a tensiunilor dintre SUA si Rusia, alianța a renunțat la ele. Încă din 2014, NATO a întrerupt unilateral cooperarea cu noi în cadrul Consiliului Rusia – NATO pe linii militare și civile”, a mai spus Maslennikov.
El a adăugat că acest Consiliu Rusia – NATO a fost creat în vederea unei cooperări „în orice condiții” și a dat vina pe Organizația Nord-Atlantică.
„Alianța a obstrucționat activitatea diplomaților noștri la Bruxelles, a redus numărul acestora și a interzis comunicarea cu colegii din țările membre NATO. Ca răspuns, am fost nevoiți să luăm decizia de a suspenda funcționarea misiunii permanente a Rusiei pe lângă NATO în noiembrie 2021, activitatea misiunii militare de legătură a NATO la Moscova, precum și de a închide Biroul de Informare al blocului în țara noastră”, a afirmat oficialul de la Moscova.
Acesta a susținut că „Rusia nu a căutat niciodată să deterioreze relațiile cu NATO”, aflate acum la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul războiului rece, și că țara condusă de Vladimir Putin nu vrea să atace statele membre NATO, inclusiv România.
„Alianța a adoptat un curs clar de opoziție față de țara noastră și de limitare a așa-zisei «amenințări» care ar veni din partea noastră. Rusia nu a căutat niciodată să deterioreze relațiile cu NATO. Responsabilitatea pentru degradarea acestora revine în totalitate alianței. Noi nu intenționăm să atacăm țările membre NATO și nu avem astfel de planuri agresive”, a subliniat Maslennikov pentru Izvestia.
Putin: „Rusia nu are planuri privind nicio ţară NATO”
Moscova a remarcat în repetate rânduri că Alianţa Nord-Atlantică vizează confruntarea, iar extinderea sa în continuare nu va aduce mai multă securitate în Europa.
În acelaşi timp, Kremlinul a subliniat că Rusia nu reprezintă o ameninţare pentru niciuna dintre ţările blocului, dar nu va ignora acţiunile potenţial periculoase pentru interesele sale.
„Rusia nu are planuri privind nicio ţară NATO şi nu va ataca Polonia, statele baltice sau Republica Cehă, dar dacă Occidentul furnizează Ucrainei avioane de luptă F-16, acestea vor fi doborâte de forţele ruse“, a declarat miercuri seara preşedintele Vladimir Putin, citat de Reuters.
Cu toate acestea, Moscova rămâne deschisă la dialog, dar pe picior de egalitate, iar Occidentul ar trebui să renunţe la cursul său de militarizare a continentului – explică agenţia RIA.