Foto: Judecător de instanţă supremă, Florin Costiniu a ajuns să fie condamnat de foştii săi colegi la patru ani cu suspendare în dosarul în care fostul senator Cătălin Voicu promitea că-i ajută pe afacerişti, şi nu numai, cu dosare de tot felul, în schimbul a sute de mii de euro. Potrivit DNA, dar şi interceptărilor, ex-parlamentarul avea o întreagă reţea în sistemul care trebuie să împartă dreptate, Costiniu fiind doar unul dintre aceştia.
Motto:
„Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!”
Sinteza episoadele 1 – 15.
Modificarea anulată de Guvern în cazul magistraților. Magistratii nu vor „beneficia” de Ordonanta Saraciei.
Diurna de mii de euro a magistraților detașați si nedetasati rămâne în vigoare, in ciuda Ordonatei Saraciei (Trenulet) care afecteaza milioane de romani.
Cele mai mari diurne, încasate de magistrații care deja au cele mai mari venituri
Ce venituri au publicat șefii instituțiilor din Justiție – cea mai mica si cea mai rara suma este de 500.000 lei anual, numai din salarii. La acestea trebuie adaugate multe alte sporuri.
Raiul diurnei din magistratura română. Judecători și procurori de la vârful sistemului, în drum spre alte tranșe de bani nemunciți.
Tipuri inimaginabile de detasari care completeaza bogatia mizerabililor.
Abuzul de putere si privilegii. Sume la care poporul nici macar nu viseaza – numai diurnele sunt in valoare de peste 100.000 de euro anual.
Originile diurnei de 2 %.
Tudorel Toader si Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Fiasco politic sau combinatie a mafiotilor din justitie, in conexiune cu fratii politruci.
Magistratii „mai tari” decat politicienii.
Lacomia la cote alarmante.
Ei centreaza, ei dau cu capu´!
Conexiunile de tip mafiot existente intre politic si justitie
Continuam cu seria privilegiilor si beneficiilor magistratilor dintr-o tara in care copiii se culca fara sa manance.
O alta forma de japca.
Avocatul intereselor statului roman este, de fapt, avocatul infractorilor dovediti. Asa a facut avere magistratul Andrei Claudiu Rus.
Ce face magistratul de legătură. Mai nimic.
De Moș Crăciun, judecătorii au primit restante, tranșa pentru 2024, și dobânzi de peste 330 de milioane de euro.
Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro.
Artizanii loviturii de stat, somați să dea explicații. Peste 10.000 de notificări pentru reluarea turului 2, depuse la CCR: DECIZIA, așteptată într-o ședință de urgență.
Statul la stat. Pentru că sunt stresați, judecătorii CCR primesc spor „de risc” și spor de „suprasolicitare neuropsihică”.
Ori de cate ori vin la munca, jigodiile primesc diurna.
Partea a XVI a
Sporurile pentru păstrarea confidenţialităţii şi suprasolicitare neuropsihică, acordate magistraţilor din CCR, sunt redundante, susţine Blocul Naţional Sindical.
Blocul Naţional Sindical spune, într-un raport emis recent, că sporul pentru condiții vătămătoare de muncă, cel pentru păstrarea confidenţialităţii, cel pentru suprasolicitare neuropsihică, acordate magistraţilor Curţii Constituţionale a României, sunt redundante şi se întreabă dacă se justifică menţinerea acordării acestor sporuri şi dacă ar fi mai oportun să fie incluse în salariul de bază.
Articolul 5 din Legea 153 din 2017, cu modificările ulterioare, spune astfel:
În sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție/salariu de funcție, indemnizație de încadrare, indemnizație lunară este de 1 la 12.
Declarativ, cel mai mare salariu de bază la stat ar trebui să fie cel al președintelui României.
Blocul Naţional Sindical a elaborat un raport în care verifică dacă această regulă instituită în legea salarizării unitare se respectă.
Raportul analizat de Economica.net se numeşte „Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor așteptări”.
În România nu este respectată regula de la articolul 5 din legea salarizării unitare, conform căreia nivelul salariului, indemnizaţiei brute maxime lunare la stat e de cel mult 12 ori salariul minim brut garantat în plată, spun autorii raportului. Argumentul oferit de aceştia e indemnizaţia preşedintelui CCR din luna septembrie 2024.
Iată, nuanţat, ce prevede raportul:
„Indemnizația brută a președintelui CCR este de 47.074 de lei, respectiv:
- de 12,72 ori mai mare decât salariul minim brut garantat în plată,
- de 12,06 ori mai mare decât nivelul maxim al celui mai mare salariu de bază minim din CCR, respectiv pentru funcția de curier (salariu de bază stabilit la nivel maxim 3.903 lei);
Sporurile preşedintelui CCR totalizează 35% din indemnizația de bază și se adaugă la indemnizația maximă de bază, după cum urmează:
- 769 lei (25% din indemnizația de bază) – spor pentru risc și suprasolicitare neuro-psihică;
- 354 lei (5% din indemnizația de bază) – spor pentru păstrarea confidențialității;
- 500 lei (15% din indemnizația de bază, dar limitat prin lege la 1.500 de lei) – spor pentru condiții vătămătoare de muncă;
- 950 de lei – indemnizaţia lunară pentru titlul științific de doctor;
Total sporuri: 16.573 lei”.
În total, președintele CCR este retribuit, cumulând indemnizația și sporurile, cu venitul brut lunar de 63.647 lei, respectiv de 17,2 ori salariul minim brut garantat în plată, din care sporurile lunare reprezintă aproape de 4,5 ori mai mult decât salariul minim brut garantat în plată.
Într-un an, președintele CCR încasează, în plus față de salariul de bază, alte 54 de salarii minime brute pe economie ca sporuri, arată raportul Blocului Naţional Sindical, consultat de Economica.net.
În interiorul Curții Constituționale, instituția care se pronunță asupra constituționalității legilor, raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de 1/12 nu este respectat, iar raportul de 30% în privința sporurilor ar putea fi respectat în ceea ce privește procentul raportat la întregul buget la curții, dar nu este respectat în ceea ce privește referința la salariul de bază, susţine Blocul Naţional Sindical.
Explicăm:
- În prezent există o limitare a sporurilor la un procent de 30% care are în vedere fondul de salarii de bază, integral, al ordonatorului de credite (buget instituțional, minister de resort, autoritate locală) şi nu un procent aplicat la salariul de bază al angajatului, ceea ce contribuie la inechitate: pentru muncă egală, un angajat poate avea spor de 0%, în vreme ce alt salariat poate avea spor de 100%, susţine Blocul Naţional Sindical.
Alt argument oferit de Blocul Naţional Sindical
Indemnizația de bază brută a unui judecător la CCR în valoare de 45.260 lei în septembrie este de 12,23 de ori mai mare decât salariul minim brut pe economie la data analizei acesta fiind de 3.700 de lei);
Sporurile unui judecător constituțional cumulate ajung la 16.028 de lei, respectiv la 35,4% din indemnizația de bază.
Precizare
Raportul BNS își propune să analizeze , dacă, la 7 ani de la aplicare, în interiorul personalului plătit din fonduri publice este respectat raportul de 1/12 (în privinţa celui mai şi cel mai mare salariu la stat n. red) și în cel fel se raportează procentul de 30% ca sporuri – așa cum era gândit inițial (la indemnizația/salariul de bază) sau la fondul total de salarii al instituției bugetare.
Raportul nu are capacitatea să analizeze în integralitate cum se respectă raportul de 1 la 12 sau celelalte rapoarte stipulate de lege (spre exemplu, în cazul medicilor 1 la 5 sau 1 la 6,4 față de salariul de bază), întrucât, potrivit datelor Inspecției Muncii, în prezent avem 44.899 de angajatori de stat.
Autorii raportului susţin că sporul pentru păstrarea confidențialității, acordat magistraţilor, ar fi redundant în raport de prevederile aflate în vigoare deja
„Facem precizarea că, prin însuși statutul magistraților și al altor prevederi care reglementează profesia, din fișa postului de magistrat, fie el judecător sau procuror, face parte păstrarea confidențialității, în caz contrar, magistrații riscând avertismente, sancțiuni salariale și chiar excluderea din profesie.
Spre exemplu, prevederile Legii 303/2022, privind statutul judecătorilor și procurorilor, Capitolul II – Răspunderea disciplinară, art. 270 – 274.
Înainte de a fi judecători constituționali, persoanele numite politic în aceste poziții, sunt magistrați (condiție sine-qua-non), or, este legitim un astfel de spor, în condițiile în care însuși statutul profesiei de magistrat include păstrarea confidențialității?”, scriu autorii raportului „Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor așteptări”, consultat de Economica.net.
Alt spor redundant – cel pentru condiţii vătămătoare de lucru.
Sporul pentru condiții vătămătoare de muncă e de maximum 15% din salariul, indemnizația de bază, dar nu mai mult de 1.500 de lei. Analizând cele 26 de tipuri de posturi din organigrama Curții Constituționale (de la curier, şofer I, referent), constatăm că acest spor este acordat tuturor angajaţilor din cadrul CCR, spun autorii raportului.
Sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică este cel mai consistent spor din cadrul CCR, și este acordat neplafonat, în valoare de 25% din indemnizația brută lunară.