Amânarea alegerilor prezidențiale din România!
Haos juridic în România! Lovitură de teatru!
Un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a decis desființarea deciziei ilegale a Curții Constituționale privind anularea alegerilor.
Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploieşti a decis, joi, 24 aprilie 2025, anularea și suspendarea deciziei Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Decizia poate fi atacată în cinci zile de la pronunțare, scrie pe portalul instanței, iar apelul va fi judecat de Înalta Curte de Justiție și Casație, care, pe 17 ianuarie, a respins, ilegal, definitiv cererea lui Călin Georgescu vizând reluarea turului al alegerilor prezidențiale.
Reacția susținătorilor globalisto-soroșiști.
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, care candidează ca independent, susținut de Uniunea Salvați România, la alegerile prezidențiale din luna mai, a afirmat, joi, că decizia Curții de Apel Ploiești este una „eronată”, ce poate să fie întoarsă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Notă: În accepțiunea politică globalistă, termenul de independent presupune un înțeles diametral opus dicționarului explicativ al limbii române, acesta din urmă definind cuvântul independent ca fiind „ ceva sau cineva care nu depinde de terți și care se bizuie pe puterile proprii”. În consecință, dacă Uniunea Salvați România sau terțe persoane, fizice sau juridice, sprijină, sub orice formă, moral, financiar, material etc., candidatura lui Niculăică la Președinția României, mai putem vorbi, în acest caz, de un candidat independent? Poate în creierii lui Niculăică și ai lui Soroș care, după cum este menționat în toată media, a primit bani, de nenumărate ori, de la magnatul americano-maghiar, Soroș, fiul sau tatăl!
Gazetarul soroșist Cristian Tudor Popescu, despre care mulți au afirmat „că nu ar avea toate grinzile la casă” sau că „ar fura curent”, a comparat hotărârea de joi a Curții de Apel Ploiești, care a anulat și suspendat decizia Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut, cu o „bombă de presă” lansată de posturile de televiziune împotriva candidaților pe care nu-i susțin și afirmă că judecătorul care s-a pronunțat „a încălcat toate legile din România cu privire la Curtea Constiruțională”.
Nu ne dăm cu părerea cu privire la gradul de luciditate al cunoscutului jurnalist, însă, nici America lui Trump nu scapă de elucubrațiile ziaristului român. În acest context, cel în cauză afirmă, în deplinătatea facultăților mentale și mintale, spune el, că „cei care nu sunt de partea lui Trump nu sunt oameni, iar în materie de democrație, America e mai eșuată, acum, decât noi”.
Cu alte cuvinte, suveraniștii din întrega lume, inclusiv din Statele Unite, care îl susțin pe Trump, sunt niște animale, iar America este „vai de capul ei” pentru că nu răspunde, așa ca el, la ordinele oligarhiei globaliste.
Fostul judecător Cristi Dănileț, unul dintre cei care a făcut de „râsul universului cosmic” profesia de magistrat, a afirmat că decizia Curții de Apel Ploiești este „o aberație judiciară”, deoarece „o instanță de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie a Curții Constituționale”.
Nimic nu este întâmplător.
Augustin Zegrean, fost judecător și președinte al Curții Constituționale, a explicat, contactat de HotNews.ro, decizia Curții de Apel Ploiești privind anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut, pe care o numește „aberantă”. El spune însă că, dacă hotărârea instanței din Ploiești rămâne definitivă, alegerile de peste 10 zile se vor anula sau vor fi amânate.
Avocatul Toni Neacșu: Se va pune în discuție suspendarea organizării actualelor alegeri.
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a opinat că decizia Curții de Apel Ploiești de suspendare a executării hotărârii Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, din decembrie 2024, poate ridica semne de întrebare în legătură cu derularea actualelor alegeri.
Argumentul său este că acestea vin ca efect al unui act administrativ suspendat. În această situație, susține avocatul, legea spune că nici un efect al unui act administrativ suspendat nu se mai poate produce pe viitor.
În acest moment se va pune în discuție suspendarea organizării alegerilor actuale exact în stadiul în care sunt și se va invoca faptul că Biroul Electoral Central nu mai poate derula acte care țin de desfășurarea actualelor alegeri”.
Termenul de recurs, care se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție, este de 5 zile, iar în acest interval de timp dosarul nu poate ajunge la instanța care, astfel, oricât ar vrea sa se grăbească, nu va putea judeca decât probabil în vreo săptămână, iar asta în regimul cel mai urgent.
Ordin de la Washington: amânarea alegerilor prezidențiale din România, pentru toamna anului 2025.
Augustin Zegrean și Toni Neacșu sunt confirmați de consultantul politic Cozmin Gușă, care a devoalat, într-o analiză, posibilitatea amânării alegerilor prezidențiale din mai 2025.
Ce spune Gușă!
„Pe la mijlocul lui februarie, o sursă de încredere specializată în mișcările geopolitice ale Federației Ruse, mi-a comunicat că știe, din surse importante de la Moscova, că prezidențialele din România vor fi amânate pentru luna octombrie 2025.
Nu cunoștea motivul, nu mi-a argumentat, dar am înregistrat în cap informația, nefolosind-o însă în nicio analiză publică.
La data de 16 martie 2025, pe la prânz, un amic geopolitician român, binecunoscut public și bine relaționat în zona administrației Trump, m-a sunat îngrijorat să-mi spună că suntem aproape de dezastru, deoarece are informații solide de la Washington că americanii vor solicita ca prezidențialele noastre să fie amânate în octombrie, iar ăsta va fi un lucru care prăbușește credibilitatea internațională a României.
El a mai verificat informația și cu un politician român asimilat de mediul de putere republican, care i-a confirmat-o la rândul său. Când i-am spus că am și eu informația, dar pe filieră legată de Rusia, amicul a rămas, inițial, mut de uimire, apoi a pus pe masă ipoteza conlucrării dintre Putin și Trump legat de soarta țărilor postcomuniste, mai ales România, ipoteză pe care o susține și el alături de mine.
Posibila motivație ce-ar putea duce la un asemenea deznodământ ar fi legată de implicarea unor înalți oficiali români în furtul de armament, ajutoare, fonduri financiare americane destinate Ucrainei, ce-au tranzitat România. Despre așa ceva au vorbit, public, cel puțin doi lideri ai administrației Trump, anume șeful Pentagonului, Pete Hegseth, respectiv directorul Biroului Federal de Investigații, Kash Patel.
În România au izbucnit două scandaluri uriașe conexate cu acest subiect, cu descinderi ale procurorilor la mafiile legate de furturile din Aeroportul Kogălniceanu, respectiv Portul Constanța. În plus, și dosarul Cătălin Zisu, cel mai influent general din Armata română, după ce-a trecut de faza cu miile de tablouri și sticle cu băuturi scumpe, a fost comentat public tot în legătură cu administrarea frauduloasă a armamentului și ajutorului american pentru Ucraina, de către oficialii români implicați.
De vreo două luni se discută intens în mediul de putere occidental că România va deveni exemplul negativ prin care se va confirma decăderea și degenerarea Uniunii Europene. Și cum poți să faci asta mai eficient decât amânând alegerile din nou, expunând și faptul că o mafie internațională a conlucrat pe teritoriul României pentru furtul ajutorului american dedicat Ucrainei?
Și cine să demareze asta dacă nu chiar noua axă de putere geopolitică instalată ad-hoc prin conlucrarea Putin-Trump?!”
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.