BNS a transmis o petiție oficială către Avocatul Poporului, solicitând sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu neconstituționalitatea Ordonanței de Urgență nr. 156/2024.
Specialiștii Blocului Național Sindical au realizat, de asemenea, o analiză detaliată pe tema impactului pe care îl generează adoptarea Ordonanței ,,Trenuleț” (OUG nr. 156/2024)
„Principalele efecte juridice și practice ale OUG nr.156/2024:
- incălcarea principiilor dialogului social și a drepturilor colective ale salariaților din societățile cu capital de stat;
- incălcarea libertății contractuale și a autonomiei de negociere colectivă;
- incălcarea dreptului fundamental la condiții echitabile în muncă;
- incălcarea dreptului la muncă;
- retroactivitate mascată;
- izbucnirea conflictelor de muncă;
- imixtiunea statului în raporturile de muncă dintre angajator și angajat;
- incălcarea drepturilor câștigate;
- val masiv de concedieri colective – art. VI alin. (2) din această ordonanță, coroborat cu Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, permite ordonatorilor principali de credite să reducă numărul de posturi și să concedieze angajați fără garanții suficiente pentru protecția acestora;
- incălcarea dreptului la protecție împotriva concedierilor abuzive;
- neasigurarea unui nivel de trai decent pentru cetățeni;
- incălcarea dreptului european;
- scăderea salariilor și determinarea unui nou fenomen migraționist din sectorul construcțiilor;
- afectarea gravă a stabilității financiare a societăților strategice sau de interes național”;
- destabilizează piața muncii, afectează profund securitatea locurilor de muncă și încalcă drepturile fundamentale ale salariaților;
- concedierile colective.
Avocatul Poporului a respins sesizarea înaintată de Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA referitoare la Ordonanța de Urgență 156/2024, cunoscută sub numele de „trenulețul fiscal”.
În răspunsul oferit Cartel ALFA, Avocatul Poporului a afirmat că prevederile din OUG 156/2024 nu încalcă dispozițiile constituționale și că modificările impuse de ordonanță respectă principiile legale în vigoare. Totodată, instituția a precizat că soluționarea acestor nemulțumiri rămâne în competența Parlamentului, care poate interveni printr-o lege de modificare sau anulare a ordonanței.
Prin această ordonanță, Guvernul a decis înghețarea sau modificarea unor drepturi fundamentale precum pensiile, salariile și negocierile colective, măsuri care au stârnit un val de nemulțumire în rândul beneficiarilor.
Decizia Avocatului Poporului
Această decizie a fost întâmpinată cu dezamăgire de organizațiile sindicale și de numeroși petiționari care au susținut că măsurile adoptate afectează grav drepturile pensionarilor și ale angajaților din sectorul public. Printre principalele nemulțumiri se numără:
- Înghețarea punctului de referință pentru pensii: Articolul XVII din OUG 156/2024 prevede că în anul 2025 valoarea punctului de referință va rămâne la 81 de lei, ceea ce înseamnă că indexarea pensiilor va fi amânată până în 2026.
- Modificarea legislației prin ordonanță de urgență: Sindicatele au contestat faptul că o ordonanță de urgență a fost utilizată pentru a modifica o lege organică, ridicând probleme legate de separarea puterilor în stat.
- Lipsa predictibilității legislative: În ciuda promisiunilor repetate privind creșterea pensiilor conform Legii 360/2023, Guvernul a decis amânarea aplicării prevederilor acesteia, generând incertitudine în rândul pensionarilor.
- Caracterul insuficient justificat al urgenței: România se află într-o procedură de deficit excesiv încă din 2020, iar măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au fost invocate și în trecut pentru justificarea unor măsuri similare, ceea ce face ca „excepționalitatea” situației să fie pusă sub semnul întrebării.
Parlamentul mai poate schimba
Decizia Avocatului Poporului limitează posibilitățile de contestare a OUG 156/2024 pe cale constituțională. Singura opțiune rămasă este intervenția Parlamentului, însă șansele ca ordonanța să fie modificată sau anulată sunt reduse, având în vedere echilibrul politic actual.
În acest context, rămâne de văzut dacă organizațiile sindicale vor recurge la alte forme de protest sau dacă vor încerca să determine o schimbare prin negocieri cu reprezentanții guvernamentali. Între timp, beneficiarii direcți ai măsurilor – pensionarii și angajații din sectorul public – vor trebui să se adapteze noilor realități impuse de ordonanța „trenuleț”.
