BRICS și Egalitatea de Șanse între Parteneri! Partea a II a.
BRICS în 2023.
BRICS continuă să își urmărească obiectivele inițiale de aprofundare a relațiilor financiare și comerciale ale țărilor membre, ocolind dolarul în plățile internaționale (dedolarizare) și reducând dependența de alte instituții internaționale (F.M.I., Banca Mondială, G.7 etc.).
Ideea BRICS este ca membrii săi să își poată furniza, reciproc, toate resursele, produsele și serviciile de care au nevoie. În acest fel, membrii doresc să își reducă dependența de dolar și de sistemul financiar global condus de SUA. Această aspirație a fost mult întărită în urma sancțiunilor impuse Rusiei din cauza războiului din Ucraina.
Țările și băncile centrale din întreaga lume au văzut cât de repede pot fi izolate de sistemul financiar internațional și s-au gândit să găsească alternative.
Acest lucru a determinat țări, precum Argentina, Arabia Saudită, Etiopia, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Iranul să ceară aderarea la acest grup în 2023. Acest lucru se va întâmpla la 1 ianuarie 2024. Dar este fezabilă renunțarea la dolar?
Dolarul domină în prezent lumea financiară.
Dolarul continuă să fie moneda de rezervă a lumii.
De la Acordul de la Bretton Woods, din 1944, dolarul american a fost principalul mijloc de schimb internațional. Pe atunci, acest lucru se datora creșterii economice rapide a Statelor Unite și rezervelor mari de aur care susțineau moneda americană. Și, deși America a părăsit standardul de aur în 1971, dolarul continuă să aibă o poziție dominantă în lume.
Potrivit Rezervei Federale, între 1999 și 2019 dolarul a fost folosit pentru 96% din toate tranzacțiile comerciale în America, 74% în Asia și Pacific și pentru 79% în restul lumii. Numai în 2022, 88% din toate tranzacțiile internaționale din lume au fost efectuate în dolari.
Dedolarizarea în țările membre B.R.I.C.S.
Pe acest fond, țările BRICS au reușit să atingă un anumit nivel de dedolarizare, lucru confirmat și de cifrele din ultimii ani.
Rusia.
Vom începe cu Rusia, ținând cont de faptul că această țară este în prezent sancționată de Occident și că evitarea dolarului este un obiectiv politic important. Ponderea totală a tranzacțiilor efectuate în dolari americani și euro în importurile Rusiei, din ianuarie 2022 până în mai 2023, a scăzut de la 67,3% la 35,9%.
Aceasta este o scădere semnificativă și este important de remarcat faptul că importurile Rusiei nu au fost afectate în mod deosebit de sancțiuni. În 2021, importurile Rusiei s-au ridicat la aproximativ 260 de miliarde de dolari, iar în 2022 sunt de aproximativ 250 de miliarde de dolari.
Rusia folosește și alte monede pentru tranzacțiile sale internaționale – rubla, yuanul, dirhamul (Emiratele Arabe Unite) și lira egipteană. Schimburile comerciale ale Rusiei prin intermediul celorlalte monede BRICS, cu excepția yuanului, sunt limitate, deoarece Banca Centrală Rusă nu le vede prea utile.
China.
Un alt bun exemplu de dedolarizare este importanța crescândă a yuanului chinezesc, a cărui pondere în tranzacțiile internaționale a crescut de la 0,63% la 3,2%, între 2013 și ianuarie 2022, propulsându-l de pe poziția a 13-a pe poziția a 4-a în rândul monedelor aflate în circulație.
În martie 2023, China a încheiat un acord cu Emiratele Arabe Unite pentru furnizarea de gaze naturale lichefiate, tranzacția fiind decontată în yuani la Bursa de petrol și gaze din Shanghai.
Acest acord reprezintă un punct de cotitură în comerțul internațional, deoarece dolarul american a fost principala monedă pentru comerțul cu petrol și gaze (petrodolar) în ultimii 40 de ani.
În ultimii 20 de ani, China și-a redus treptat rezervele valutare în dolari americani: în 2005, dolarul reprezenta 79% din totalul rezervelor valutare ale țării, apoi a scăzut la 58% în 2014, iar în prezent reprezintă doar 25% din acestea.
China speră că yuanul va deveni principala monedă de tranzacționare pentru țările BRICS, precum și pentru toate țările în curs de dezvoltare. Odată cu dezvoltarea celorlalte economii BRICS, dar și a țărilor lumii a treia, semnificația și rolul yuanului vor crește.
Brazilia.
Președintele nou ales al Braziliei, Lula da Silva, a declarat:
„În fiecare seară îmi pun întrebarea: de ce tot comerțul mondial se bazează pe dolar”?
Da Silva este unul dintre cei mai activi susținători ai ideii unei monede unice a BRICS și chiar a unei monede comune în America de Sud.
În luna mai a acestui an, liderii tuturor țărilor din America de Sud au semnat Consensul de la Brasilia. Acordul urmărește să stimuleze investițiile și comerțul și să elimine măsurile comerciale unilaterale între țările sud-americane. La începutul acestui an, Brazilia și Argentina au propus crearea unei monede unice între ele.
Argentina speră că, în cooperare cu Brazilia, va evita sau va atenua problemele sale economice. În prezent, rata anuală a inflației din Argentina este de 100%, iar dolarii din rezerva sa valutară se epuizează, astfel încât nu își poate plăti împrumuturile la nesfârșit, iar importurile de produse sunt, de asemenea, dificile. Lipsa de dolari a Argentinei este cauzată de decizia Băncii Centrale argentiniene de a vinde valută pentru a menține valoarea peso-ului, lucru care, în mod clar, a eșuat spectaculos.
În luna martie a acestui an, yuanul a depășit euro în rezervele valutare ale Braziliei și este, în prezent, a doua cea mai importantă monedă din cadrul BRICS, în ciuda cotei sale modeste de 5,4%. Acesta este un salt brusc, întrucât Brazilia nu a avut yuan până în 2018.
India.
India este, în general, sceptică față de majoritatea propunerilor BRICS în acest domeniu și cooperează cu prudență. Deși vede beneficiile cooperării în cadrul alianței, deoarece îi permite să își dezvolte mai rapid economia și comerțul, India rămâne cel mai mare rival al Chinei în Asia, iar țara încearcă să mențină relații bune cu partenerii săi occidentali.
Cu toate acestea, în 2022, India a început negocierile cu Rusia pentru a deconta schimburile comerciale în rupii indiene. Discuțiile au avut succes la început, dar, în cele din urmă, au eșuat, deoarece Rusia nu a văzut beneficiile tezaurizării rupiilor.
Este important de remarcat faptul că, în afară de exemplele de mai sus, toți viitorii membri BRICS doresc, de asemenea, să își reducă dependența de dolar, ceea ce ar putea crește impulsul de dedolarizare treptată.
O singură monedă BRICS? (sau doar yuani deghizați.)
Acest lucru ne aduce la unul dintre cele mai frecvente subiecte legate de BRICS – crearea unei monede unice pentru a eluda hegemonia dolarului american în comerțul internațional. Până în prezent, au fost discutate trei posibile abordări. Toate trei sunt speculații, întrucât niciunul dintre statele membre BRICS nu a vorbit deschis pe această temă, cu excepția Braziliei.
Iată deciziile discutate cu privire la moneda lor unică:
Moneda unică BRICS.
Președintele Braziliei, Lula da Silva, a vorbit la summitul BRICS de la Johannesburg despre importanța creării unei monede unice pentru a evita dolarul în comerțul internațional. Da Silva a citat euro ca exemplu pentru a arăta că introducerea unei astfel de monede este un obiectiv realizabil. Cu toate acestea, ceilalți membri au rămas tăcuți pe această temă, iar guvernul indian a declarat chiar că „nu există ideea unei monede unice BRICS”.
Utilizarea yuanului chinezesc ca principală monedă comercială între țările BRICS
În mod logic, dacă statele membre ale blocului se vor pune de acord asupra utilizării unei singure monede pentru comerț, aceasta va fi, probabil, yuanul chinezesc. China este a doua cea mai puternică economie din lume, după SUA.
PIB-ul său este de două ori mai mare decât PIB-ul total al tuturor celorlalți membri ai alianței la un loc. Problema în acest caz este de natură politică, deoarece India consideră China drept cel mai mare rival al său și refuză să accepte rolul prioritar al yuanului în comerțul internațional.
Utilizarea monedelor naționale individuale pentru toate schimburile comerciale dintre țările membre BRICS.
Deocamdată, este singura cale posibilă și realizabilă pentru țările BRICS. Aceasta este o abordare pe care toți membrii au susținut-o încă de la înființarea uniunii. Dar această abordare are și dezavantaje. Recent, Rusia a întrerupt discuțiile cu India pentru a rezolva schimburile comerciale dintre ele în rupii indiene.
Rusia a subliniat că exporturile de petrol și cărbune către India ar aduce în visteria sa peste 40 de miliarde de dolari în rupii indiene. Banca centrală rusă a declarat că o astfel de evoluție este „nedorită”.
Până în prezent, toate informațiile despre o monedă unică a BRICS sunt doar speculații. Țările membre individuale au dat declarații contradictorii, fără a exista un cadru oficial sau măcar formal pentru a discuta despre introducerea unei monede comune.
BRICS, o „căsătorie la început de drum”.
După cum se poate observa, până în prezent, țările BRICS se străduiesc să ajungă la un consens în multe chestiuni importante – de la monedă și comerț la ambiții politice. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece grupul funcționează ca un „mariaj la început de drum”. Nu există un consens politic sau ideologic care să unească aceste națiuni, ci doar anumite chestiuni internaționale asupra cărora au aceleași opinii și interese.
China și India, cei mai puternici doi membri ai blocului, sunt rivali politici serioși. Conflictele militare de la granițele lor nu le sunt străine. India încearcă, de asemenea, să contracareze ambițiile economice ale Chinei în Asia, atrăgând capital occidental, în detrimentul Imperiului Celest (China), prezentându-se ca o alternativă democratică și prietenoasă pentru o producție ieftină.
Încredere în viitor.
Pe măsură ce grupul se extinde și se depun eforturi pentru rezolvarea problemelor sale structurale, în viitor vom asista la dezvoltarea unui nou bloc economic autentic, care vizează sudul și estul global.
Va urma! Extinderea BRICS.
