2025. Poporul român, oile domnilor politicieni!
Între hoți și mioare – începutul sfârșitului unei națiuni.
Poporul român nu e condus. Poporul român e păscut. Politicienii nu sunt lideri. Sunt ciobani cu ceasuri de 20.000 de euro, burtă de whisky scump și gând de jaf.
Iar în spatele lor: o turmă. Mioritică, blajină, fricoasă. O turmă care, de treizeci și cinci de ani, behăie la televizor, votează „răul mai mic” și, când e dusă la tăiere, se întreabă dacă n-a fost cumva vina altora.
Așa arată România anului 2025. Nu o țară, ci o exploatație. Nu un stat, ci un abator cu drapel. Clasa politică a vândut, a trădat, a distrus. Iar poporul – adică noi – a privit, a aplaudat, a plecat capul. De ce?
Pentru că e mai comod. Pentru că în România, curajul a fost înlocuit cu rugăciuni, demnitatea cu hore, iar revolta cu live-uri pe Facebook în care se citează Eminescu și se cântă imnul.
În fața unei asemenea catastrofe, nu poți fi blând. Nu poți fi neutru. A sosit timpul să spunem, clar și răspicat: poporul român este complicele tăcut al celor care l-au distrus.
Jaful perfect: cum au distrus România și i-au mulțumit „turmei” cu pomeni.
România a fost jefuită sistematic, cu o precizie care i-ar face invidioși și pe mafioții sicilieni. Iată doar câteva metode și câțiva actori ai acestui genocid economic și social:
Privatizările „strategice” – traducere: trădări naționale
– Petrom? Dăruit austriecilor pentru o pungă de semințe.
– Sidex? Vândut indienilor cu tot cu resurse.
– Romtelecom, BCR, Electrica, CFR Marfă – toate cedate pe nimic, în vreme ce milioanele românilor erau amanetate la FMI.
– Portul Constanța? În prag de cedare către străini.
– Aeroporturile și terenurile strategice? Sub contracte secrete, cu implicarea USR, PNL, PSD și servicii.
PNRR – planul Național de Ruinare Rapidă
„Planul Național de Redresare și Reziliență” a fost de fapt o cămașă de forță impusă poporului român. Sub pretextul banilor europeni:
– s-au impus reforme care omoară producătorii locali,
– s-au legalizat tăierile de păduri,
– s-au semnat legi care permit exproprierea rapidă,
– s-a promis în scris că vor fi eliminate pensiile speciale… doar ca să fie păstrate.
Cine a fost artizanul acestor nenorociri? Ghinea de la USR, Ciucă de la PNL, Ciolacu de la PSD. Adică „trinitatea” crimei împotriva poporului.
Taxe, impozite, contribuții: țara în care doar fraierii plătesc
În România lui 2025:
– TVA-ul e printre cele mai mari din Europa,
– accizele la carburant au crescut artificial,
– taxele pe muncă sunt împovărătoare,
– mii de firme românești sunt sufocate,
– în schimb, corporațiile plătesc „taxe pe profit optimizat” – adică nimic.
O țară în care bugetul se face prin biruri puse pe spatele prostului de rând. Iar statul? Plătește pensii speciale, salarii de 20.000 de lei lunar la pile și sinecuri, burse grase la progeniturile bugetofage.
Trădările cu nume și prenume
– Klaus Iohannis, paznicul tăcerii și complicele mut al tuturor marilor crime legislative.
– Ilie Bolojan, omul cu securea, care taie posturi din administrație, dar le înlocuiește cu contracte grase pentru prieteni.
– Nicușor Dan, cel care și-a împărțit Bucureștiul între ONG-uri, cumnatul său, și o parteneră cu patru apartamente de lux.
– Marcel Ciolacu, care, în loc de pâine, dă poporului tichete; în loc de reforme, promisiuni electorale; în loc de viitor, carduri de energie.
– Cristian Ghinea, care a „bătut palma” cu UE pentru a distruge tot ce înseamnă autonomie economică.
Poporul spectator: rugăciuni, imnuri și hora unirii. Atât a putut.
Când politicienii au jefuit această țară, românii ce au făcut?
– Au ieșit la proteste? Da.
– Câți? 3000 în București, 500 în Iași, 40 în Bistrița.
– Ce au făcut acolo? Au cântat imnul, s-au rugat, au aprins lumânări.
Adică fix ce le place politicienilor: manifestări fără efect, fără deranj, fără risc. Proteste „ca la carte”, de parcă ar fi scrise de Servicii. Asta e drama.
Românul:
– nu blochează intersecții,
– nu intră în instituții,
– nu își cere drepturile cu forța,
– dar își cere binecuvântarea cu smerenie.
Exemple de „revoltă” inutilă:
– În 2023, protestele fermierilor: câteva sute de oameni, opriți ușor de jandarmi și „neutralizați” cu promisiuni.
– În 2024, protestele împotriva vaccinării obligatorii: transformate în carnavaluri de Florin Salam, cu icoane și rugăciuni.
– În 2025, protestele împotriva noilor taxe pe microîntreprinderi: anemice, izolate, complet ignorate de presă.
Comparație dureroasă: ce fac alții.
– Francezii dau foc parlamentului și se bat cu poliția când le crește vârsta de pensionare.
– Polonezii blochează autostrăzi dacă le sunt afectați agricultorii.
– Sârbii nu tolerează niciun pas înapoi când vine vorba de suveranitate.
Românii? Românii stau pe Facebook și întreabă dacă „avem voie să protestăm”.
O mentalitate periculoasă: „merge și-așa”.
Românul are o formă de resemnare cronică. A fost învățat că nimic nu se schimbă. A fost dresat de televiziuni, de Biserica Ortodoxă Română, de serviciile secrete și de educația „patriotică” să accepte orice: taxe, trădări, abuzuri. Dacă are telefon, un grătar și meciul la televizor, e suficient.
„Nu-i treaba mea.”
„Toți fură.”
„Ce putem face?”
„Dumnezeu cu mila.”
Acestea sunt mantra zilnică a milioanelor de români care se târăsc de la o lună la alta. Nu pentru că nu ar avea alternative. Ci pentru că nu mai vor nimic.
Concluzie: merită românii ce li se întâmplă?
Da. E crud, dar adevărat.
Când o națiune:
– acceptă pensii speciale,
– votează mafioți,
– își urăște elitele autentice,
– își exilează tinerii capabili,
– se lasă condusă de pupincuriști,
– se teme de cuvântul „demnitate” –
… atunci nu mai este victimă. Este complice.
Românilor le-au crescut taxele? Atunci înseamnă că au destui bani. Altfel ar fi ieșit în stradă. Dacă nu ies, înseamnă că acceptă. Și dacă acceptă, să li se dea mai mult!:
– măriți TVA-ul la 30%,
– impozitați aerul,
– puneți accize pe apă,
– vindeți Munții Carpați.
Pentru că un popor care stă în genunchi de bunăvoie nu merită să fie în picioare.
Epilog: o ultimă șansă?
Acest text nu e despre ură. E despre adevăr. Un adevăr murdar, greu de înghițit. Dar poate necesar. Poate că dacă românii vor citi asta, se vor enerva. Și, în sfârșit, își vor ridica privirea din pământ.
Sau, poate că nu. Poate că vor aprinde o lumânare, vor cânta „Deșteaptă-te, române!” și vor da vina pe alții.
Și, într-o zi, când totul va fi pierdut, vor spune cu naivitate: „Noi n-am știut…”
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
