Companii vestice în Rusia: presa oferă o imagine falsă !
Majoritatea companiilor occidentale au decis să nu părăsească Rusia, după ce a început războiul din Ucraina. Presa vestică oferă o cu totul altă imagine. Un studiu al Universității din St. Gallen, Elveția, arată că, în ciuda sancțiunilor și al riscului la care își supun reputația, majoritatea companiilor vestice care operau în Rusia, înainte de februarie 2022, au ales să rămână în această țară, sub o formă sau alta.
Din 1.400 de companii din UE și din țările G7 care aveau subsidiare în Rusia înainte de război, doar 120 și-au retras cel puțin o subsidiară până în noiembrie 2022.
Exceptia confirma regula.
Ziarele vestice citează un studiu realizat de Universitatea Yale, care arată că Ford, Renault, McDonald’s, Ikea, Shell și alte mari companii s-au retras total din Rusia. Însă aceste exemple nu sunt tocmai reprezentative. Companii precum Unilever sau Subway operează în continuare în Rusia. Iar studiul realizat de universitatea elvețiană arată că firmele care s-au retras total din Rusia nu sunt regula, ci mai degrabă excepția.
Dintre companiile americane ce operau în Rusia s-au retras 18%.
S-au retras in total mai puțin de 15% dintre cele japoneze.
Doar 8% din companiile europene au ales să se retragă.
Dintre companiile din UE și G7 care au decis să rămână, 19,5% sunt din Germania, 12,4% sunt din Statele Unite.
Studiul elvețian arată că exodul companiilor occidentale din Rusia despre care presa a scris în ultimele luni nu se verifică atunci când aceste companii sunt analizate minuțios.
Eurointelligence atrage atenția că aceste decizii arată că majoritatea companiilor se opun presiunilor politice. Iar dacă acest lucru funcționează în cazul Rusiei, de ce nu ar funcționa în cazul companiilor vestice din China, acolo unde există îngrijorări legate de respectarea drepturilor omului, nu un război deschis cu sute de mii de victime și milioane de refugiați?
În cazul Germaniei s-a văzut limpede că marile companii se opun presiunilor politice pentru reducerea prezenței în China, a expunerii pe piața chineză și la transferurile de tehnologie în China. Această poziție a companiilor germane poate fi o nouă sursă pentru un conflict transatlantic, așa cum a fost cel care a culminat cu sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord Stream.
