Partea a II a
Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, PLUS FURACIUNI FARA NUMAR, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”.
Mugur Isărescu, aflat de peste trei decenii la conducerea Băncii Naționale a României, este una dintre cele mai influente și controversate figuri din economia românească postdecembristă. Cu un salariu anual de peste un milion de lei și o pensie substanțială, Isărescu a fost reconfirmat în funcție în repetate rânduri, inclusiv cu sprijinul principalelor partide politice, fiind perceput, numai de catre politicieni, fratii sai de furaciune, drept garantul stabilității economice, in timp ce poporul il asociaza cu simbolul deciziilor economice dezastruoase și al relațiilor obscure cu interesele străine.
Într-un context economic tensionat, marcat de deficite externe și o inflație persistentă, guvernatorul a făcut recent apel la măsuri dure, afirmând că „țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, referindu-se la necesitatea unor măsuri dure pentru corectarea dezechilibrelor economice. România se confruntă cu un deficit extern de 8% și o inflație persistentă, probleme care, conform guvernatorului, ar putea genera tensiuni economice, sociale și politice dacă nu sunt adresate rapid.
Această declarație vine pe fondul unei istorii lungi de acuzații privind pierderi strategice pentru economia românească, de la flota comercială până la resursele minerale și rezervele naționale de aur.
SINTEZA.
Pierderea flotei comerciale: Prima „amprentă” a dezastrului
Unul dintre cele mai discutate episoade este legat de deciziile luate în 1990, când, Isărescu, aflat la conducerea BNR, a refuzat să aprobe plata combustibilului pentru 128 de nave comerciale si pescadoare de mare tonaj, aflate în porturi străine. Navele au fost reținute în porturi, din cauza neplății taxelor, și pierdute ulterior.
În acel moment, BNR deținea peste două miliarde de dolari în rezerve, iar decizia a fost percepută ca inexplicabilă și profund dăunătoare pentru economia României. Criticii susțin că aceasta a reprezentat începutul destrămării flotei comerciale românești, proces continuat de alți oficiali, inclusiv de Traian Băsescu, ministru al Transporturilor în perioada respectivă.
Iliescu a ştiut şi a fost de acord cu acest jaf, Isărescu fiind primul care a pus umărul la dispariţia flotei. Au urmat Băsescu şi alţi miniştri la transporturi, în cârdăşie cu reprezentanţi marcanţi ai partidelor de guvernământ.
Aurul României: De la rezervele naționale la depozitele externe
O altă acuzație gravă care planează asupra guvernatorului BNR este legată de gestionarea rezervelor de aur ale României. În perioada postdecembristă, Isărescu a dispus sistarea achiziționării aurului extras din minele românești, decizie care a dus la închiderea multor exploatări miniere. În plus, aurul României a fost transferat în bănci străine, în schimbul unor dobânzi mici pentru statul roman si a unor comisioane uriase in interesul sau si al acolitilor acestuia.
Isărescu era prim-ministru în timpul presedintelui de trista amintire Emil (Cazbici) Constantinescu, iar Bercovici-Berceanu a fost semnatar al contractului cu Gold Corporation. Emil Cazbici Constantinescu, şi toţi cei din conducerea Partidului Democrat au căpătat acţiuni la Gold Corporation, la fel ca şi mulţi reprezentanţi ai guvernului de atunci, inclusiv Isarescu.
Aceasta manevra a tradatorilor de tara a facut pulbere economia națională, România pierzând inclusiv dreptul de a ștanța propriile lingouri de aur. De asemenea, închiderea minelor de aur și argint a fost considerată o concesie făcută intereselor externe, subminând economia locală.
Documentația geologică și zăcămintele de metale rare
Mugur Isărescu și alți oficiali de rang înalt, in schimbul unor beneficii personale substanțiale, au jucat un rol central in cedarea documentației privind zăcămintele de aur, argint și metale rare ale României către firme străine. Potrivit unor surse, la începutul anilor ’90, arhivele Institutului de Geologie au fost golite și transferate în străinătate, ajungând în posesia unei firme canadiene de avocatură. Aceasta a facilitat concesionarea unor resurse importante, cum ar fi Roșia Montană, în condiții dezavantajoase pentru statul român.
Într-o noapte, cu concursul sefilor SPP, SIE si SRI, si sub supravegherea consilierului prezidential Razvan Popescu, fost student al lui Emil Constantinescu la Geologie, au fost scoase, din camerele inseifate ale Institutului de Geologie, si transferate in exterior, intreaga documentatie privind resursele de metale pretioase, metale rare etc. din Romania , studii facute de geologi romani.
Ulterior, prin intermediarul lui Frank Timiş, din Canada, s-a solicitat cesionarea zacamintelor nu numai de la Roşia Montană dar şi de la alte alte mari rezerve de aur. Mai mult, se ştia că zăcămintele respective contin şi metale rare, mult mai preţioase, nu doar aur şi argint.
În cârdasie cu interesele evreiesti, Isărescu a sistat cumpărarea aurului extras din minele de aur din România.
Actualmente, întreaga documentaţie privind pospecţiunile geologice şi rezervele de aur ale României umplu rafturile într-un birou evreiesc de avocatură din Toronto, la etajul 52 din blocul Turn.
Mugur Isarescu a trimis aurul României din B.N.R. în bănci străine, pentru o dobânda mică, şi apoi s-au facut presiuni ca Băsescu şi Isărescu să facă împrumutul de 20 miliarde euro, îndatorând populaţia României pentru multe generaţii. În condiţiile în care nu mai avem producţie (a fost distrusă economia prin aşa zisa privatizare strategică), nu mai creăm plusprodus, vom vedea aurul înapoi ca pe tezaurul de la Moscova.
Împrumuturile externe și povara pentru generațiile viitoare
În timpul crizei financiare din 2008-2009, România a contractat un împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondială și alte instituții internaționale. Decizia, susținută de Mugur Isărescu, a fost criticată pentru că a fost luată fără consultarea Parlamentului și a avut ca efect creșterea datoriei publice pe termen lung.
Criticii susțin că acest împrumut a fost utilizat ineficient, având un impact redus asupra economiei reale, dar împovărând populația României pentru generații.
Politicile monetare și impactul asupra economiei
Isărescu a fost, de asemenea, acuzat că a favorizat interesele bancare în defavoarea populației, prin menținerea unor dobânzi ridicate la creditele în lei și tolerarea creditelor în valută care au expus românii la riscul deprecierii monedei naționale.
Deși guvernatorul susține că aceste măsuri au fost necesare pentru a menține stabilitatea macroeconomică, mulți le consideră responsabile pentru dificultățile financiare cu care se confruntă cetățenii.
Va urma.
