Nicușor Dan, clientelism și incompetență mascată în tehnocrație!
În campania din 2020, Nicușor Dan a promis că va înlocui vechile rețele de influență politică cu o echipă de „experți integri și competenți, apolitici și onești”, care vor reforma radical administrația Capitalei.
În realitate, ceea ce a urmat a fost instaurarea unei administrații paralele, opace, compuse din personaje obscure, fără experiență administrativă, dar profund loiale primarului general și cercului său de influență. Acest sistem a fost fundația unui nou tip de clientelism politic, cu o fațadă „tehnocrată” menită să păcălească opinia publică.
„Tehnocrați” fără concurs, dar cu salarii uriașe!
Una dintre cele mai grave practici ale administrației Nicușor Dan a fost numirea în funcții-cheie din Primăria Generală a unor persoane fără concurs, prin contracte de consultanță, detașări și scheme ocolitoare.
Așa-zișii „experți”, majoritatea tineri fără experiență, cu studii aproximative și proveniți din Organizații NonGuvernamentale apropiate Uniunii Salvați România, au fost aduși pe salarii de 12.000 – 18.000 lei/lună, cu zero responsabilitate publică și fără nicio performanță măsurabilă. Ceva de genul unui ofițer de pe o navă maritimă sau oceanică desemnat să numere valurile.
Un caz notoriu este cel al Cristinei Prună, membru Uniunea Salvați România, fostă asistentă universitară, transformată, peste noapte, în „consilier principal pentru strategii urbane”, fără experiență anterioară în urbanism, dar cu acces la toate deciziile de investiții în infrastructura orașului.
Sau cazul Paulei Dunca, de profesie coregraf, devenită „coordonator de proiecte culturale strategice”, cu un buget anual de 3 milioane de euro gestionat discreționar, fără consultări publice.
Firmele „de casă” ale noii administrații!
Clientelismul s-a extins rapid dincolo de Primăria Municipiului București și a cuprins companiile municipale și direcțiile subordonate, în ciuda promisiunilor lui Nicușor Dan că le va desființa sau reforma.
În realitate, puține companii au fost dizolvate, iar cele păstrate au fost reconfigurate pentru a servi noului sistem de putere.
Astfel, în perioada 2021–2024, patru firme de consultanță și de informatică, apropiate de cercul lui Dan și Uniunii Salvați România, au câștigat contracte în valoare de peste 60 de milioane de lei pentru „strategie digitală, monitorizare urbană, audit energetic și reorganizare instituțională”. Toate aceste achiziții au fost efectuate fără licitații, prin proceduri simplificate sau negociere directă.
Conform unei investigații Rise Project din iunie 2023 (https://www.riseproject.ro/articol/reteaua-din-pmb/), cel puțin două dintre aceste firme au ca fondatori foști colegi de la Organizația NonGuvernamentală Salvați Bucureștiul, iar una este controlată, indirect, de un fost consilier personal al lui Nicușor Dan, retras din funcție imediat după semnarea contractului.
„Este o formă sofisticată de deturnare a banului public. Nu mai e nevoie de valize cu bani. E suficient să-ți creezi o structură paralelă, în afara controlului politic și civic, în care să sifonezi bugete imense pe servicii vagi”, a declarat un expert citat de Recorder.
Dispreț față de funcționarii de carieră!
În paralel cu promovarea noii clientele, administrația Nicușor Dan a marginalizat sistematic funcționarii de carieră din Primăria Municipiului București.
Zeci de angajați cu vechime de peste 15–20 de ani au fost retrogradați, mutați abuziv sau puși în situații administrative absurde pentru a fi forțați să plece. Motivația era clară: să se facă loc pentru „ai noștri”.
Sindicatul din cadrul Primăriei Municipiului București a emis trei comunicate oficiale între 2022 și 2024 în care denunță presiuni politice, hărțuiri morale și marginalizarea angajaților de carieră.
De asemenea, au fost semnalate cazuri în care concursuri pentru ocuparea unor posturi au fost anulate în ultimul moment, pentru a justifica numiri directe „pe situații de urgență”.
În ianuarie 2024, cazul Elenei Dumitrescu, o arhitectă-șef adjunctă cu 22 de ani de experiență, retrogradată fără explicație, a devenit public după ce aceasta a intentat proces Primăriei. Ea a declarat pentru PressOne:
„Am fost înlăturată pentru că deranjam. Nu se dorea competență, ci obediență. M-au înlocuit cu o tânără fără experiență, dar apropiată de un consilier personal al primarului.” Posibil rudă sau amantă.
Politizarea mascată a instituțiilor „de specialitate”!
Poate cel mai periculos aspect al acestei administrații paralele este că ea a fost prezentată drept o formă de profesionalizare, de „depolitizare”, când în realitate s-a urmărit înlocuirea influenței vechilor partide cu o rețea informală de loialitate personală față de Nicușor Dan și cercul său restrâns.
Direcțiile pentru mediu, infrastructură, investiții și cultură au fost populate cu figuri necunoscute și Curicullul Vitae firave, dar care votau fără comentarii în comisii, avizau proiecte discutabile și evitau orice apariție publică. În acest fel, responsabilitatea deciziei era diluată, iar controlul public devenea imposibil.
Aceasta este forma modernă a clientelismului birocratic, în care nu se mai transferă bani direct către firme de partid, ci se capturează procesul decizional printr-o rețea de „nealeși”, angajați temporar, dar foarte influenți.
Este un model pe care Nicușor Dan l-a preluat din rețetele Organizațiilor NonGuvernamentale radical globaliste, aparent apolitic, dar profund ideologic și, paradoxal, mai periculos decât administrațiile pesediste de odinioară.
Concluzie: Sub masca reformei, s-a instalat un nou sistem corupt!
Administrația paralelă creată de Nicușor Dan nu a fost nici eficientă, nici curată. A fost doar o rețea de influență mascată în expertiză, în care banul public a fost direcționat netransparent, iar administrația Capitalei a fost deprofesionalizată.
Ceea ce trebuia să fie un nou început pentru București s-a transformat, sub masca tehnocrației, într-o tentativă de colonizare ideologică a aparatului administrativ, în care meritul, experiența și legalitatea au fost înlocuite cu obediența, apartenența și complicitatea.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
