FOTO: Istorie.
Guvernul execută, din nou, ordinele Comisiei Europene. Se pregătește demolarea barajelor de pe râuri.
Ministerul Mediului din Romania a modificat procedura de trecere în conservare, postutilizare sau abandonare a barajelor, ca răspuns la directivele europene, permițând mult mai ușor demolarea acestora. Este vorba despre Directiva privind restaurarea naturii și Directiva cadru privind apa, care au ca scop eliminarea barierelor existente în râurile din UE și 25.000 km de râuri cu curgere liberă până în 2030, prin eliminarea barajelor din calea apelor curgătoare.
În afară de rolul hidroenergetic, barajele de pe râuri au un rol extrem de important în prevenirea inundațiilor. Comisia Europeană a stabilit, însă, că acestea trebuie demolate în numele biodiversității, invocând imposibilitatea circulației apelor, a sedimentelor, a peștilor și a altor organisme. Peste un milion de bariere artificiale (baraje, deversoare și stăvilare) sunt construite pe râurile Europei, iar noile norme au ca scop eliminarea multora dintre barierele existente în râurile din UE, pentru a asigura o mai mare continuitate a rețelelor fluvial, se arată în Directiva privind restaurarea naturii.
Obiectivul este ca 25 000 km de râuri să aibă curgere liberă până în 2030.
”Întrucât datele privind barierele fluviale sunt încă insuficiente, unul dintre obiectivele noilor norme este de a elabora un inventar al barierelor prezente în întreaga UE. Eforturile de eliminare se vor concentra pe barierele învechite și ieșite din uz”, susținea, inițial, Comisia Europeană. Statelor membre li s-a solicitat să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor-cheie luate pentru a reduce presiunile, cum ar fi eliminarea obstacolelor din calea râurilor. Directiva cadru privind apa le impune statelor membre să asigure controale ale condițiilor hidromorfologice ale corpurilor de apă, care pot lua forma unei cerințe de autorizare sau înregistrare prealabilă.
Potrivit Comisiei Europene, au fost raportate măsuri pentru îmbunătățirea continuității longitudinale a apelor de suprafață din 20 de state membre, care au susținut că sursele principalelor presiuni asociate cu aceste măsuri sunt barajele, barierele și ecluzele. Șapte state membre, printre care și România, au transmis că vor înregistra progrese în ceea ce privește stabilirea continuității longitudinale pe baza măsurilor planificate a fi puse în aplicare.
Demolări pe bandă rulantă
În actul normativ inițial al Ministerului Mediului, declanşarea operaţiunilor de abandonare a barajelor putea avea loc doar ca urmare a solicitării deţinătorilor barajelor, atunci când aceştia constatau că nu se pot îndeplini exigenţele de performanţă necesare conform legii, barajele respective prezentând un risc asociat inacceptabil, ca urmare a dispoziţiei organelor de control, în urma unor expertize efectuate care arată ca barajele prezintă un risc asociat inacceptabil, constituind un real pericol pentru populaţie şi mediu, precum și în urma unor accidente, atunci când concluziile expertizei specifică expres abandonarea, datorită costului foarte ridicat al refacerilor necesare, precum şi neîndeplinirii exigenţelor de performanţă şi a criteriilor de siguranţă.
Noua procedură elaborată de Ministerul Mediului prevede că se poate propune abandonarea barajelor în mai multe situaţii.
Astfel, desființarea barajelor se poate face ca urmare a solicitării deţinătorului cu orice titlu al barajului, atunci când acesta este singurul beneficiar al folosinţelor asigurate, ca urmare a solicitării deţinătorului cu orice titlu şi cu acceptul beneficiarilor folosinţelor, alţii decât deţinătorul, inclusiv a reprezentanţilor comunităţilor protejate la inundaţii de amenajarea hidrotehnică realizată de baraj, dar și ca urmare a solicitării deţinătorului cu orice titlu, în cazul unor soluţii de modernizare a amenajării hidrotehnice.
Undă verde pentru atacul ONG-urilor
Potrivit proiectului de ordin al Ministerului Mediului, barajul poate fi desființat și la solicitarea deţinătorului cu orice titlu, în cazul unor proiecte de postutilizare sau prin dispoziţia autorităţilor competente, în urma unor expertize efectuate conform legislaţiei siguranţei barajelor sau al sistemului calităţii în construcţii, realizate de experţi certificaţi, din care rezultă că nu se pot îndeplini exigenţele de performanţă necesare conform legislaţiei în vigoare, barajul respectiv reprezentând un factor de risc inacceptabil pentru populaţie, obiectivele socio-economice, mediu sau proprietate.
Totodată, abandonarea barajelor mai poate fi decisă și prin hotărâri judecătoreşti definitive, atunci când se constată nerespectarea cadrului legal din domeniul sistemului calităţii în construcţii, al siguranţei barajelor, al gospodăririi apelor sau al protecţiei mediului, lăsând cale liberă ONG-urilor pentru a solicita desființarea acestora în instanță.
