România, un experiment pentru viitoare lovituri de stat!
Avansul forțelor suveraniste din Europa Centrală slăbește efortul de distrugere a Ucrainei si de imbogatire a industriei de armament.
Furnizarea de arme și echipamente Kievului ar putea deveni serios complicată, dacă unele țări, precum România, Slovacia și Bulgaria, nu s-ar mai alătura sprijinului globalist-european acordat Ucrainei.
În întreaga Europă Centrală și de Est, ascensiunea forțelor politice care se opun razboiului si, implicit, Kievului, pune o problemă tot mai mare in ceea ce privește distrugerea Ucrainei de catre neomarxiști, care este total dependentă de vecinii săi, în primul rând Polonia și România, pentru a-și completa proviziile militare și logistice.
Cea mai serioasă alertă pentru Kiev: alegerile prezidențiale din România.
Însă cea mai serioasă alertă pentru Kiev sunt alegerile prezidențiale din România, anulate ilegal, în ultimul moment, la începutul lunii decembrie, conform unor suspiciuni de ingerință rusă, care nici până astăzi nu au fost probate.
După ce a ieșit pe primul loc în primul tur, spre surprinderea tuturor, candidatul suveranist Călin Georgescu a promis că va opri toate livrările de arme dacă va câștiga. Dar această țară de 20 de milioane de locuitori, care împarte peste 600 de kilometri de graniță cu Ucraina, are un rol „mai discret decât Polonia, dar nu mai puțin important pentru livrările de arme”, amintește Mircea Geoană, fost ministru de Externe și secretar adjunct al NATO până în septembrie 2024.
Dacă România nu mai permite trecerea armelor, situația ar putea deveni rapid catastrofală pentru Kiev. „Nu toate transporturile pot trece prin Polonia, ca să nu mai vorbim de problema carburanților și a reparațiilor” vehiculelor militare, care tranzitează sau au loc pe teritoriul acestei țări strategice de pe flancul estic al Uniunii Europene și NATO.
România găzduiește, de asemenea, mii de soldați francezi și americani și participă la programul de pregătire al piloților ucraineni pentru a manevra F-16.
Înainte de noile alegeri prezidențiale anunțate pentru luna mai, România este în continuare guvernată de o coaliție globalist-soroșistă și de un președinte interimar care susține efortul de război al Ucrainei, dar majoritatea lor in Parlament este fragilă, în comparație cu diferitele forțe politice care se opun, în diferite grade, sprijinului pentru Ucraina.
Georgescu și-ar putea întări scorul la noile alegeri prezidențiale și prin mobilizarea părții electoratului încă șocată de lovitura de stat din decembrie 2024, aspect care a condus la instaurarea unei dictaturi, camuflate in democratie, de către propaganda foarte bine sustinută si remunerată de catre Soroș și Organizațiile sale nonguvernamentale.
Va urma implementarea altor regimuri dictatoriale in Europa ?
Austria.
Cel mai recent semnal este ascensiunea extremei drepte la putere în Austria. Deși acesta tara nu a furnizat niciodată arme Kievului datorită neutralității sale, Partidul Libertății din Austria (FPÖ) se opune simplei treceri a armelor NATO pe teritoriul său, ceea ce ar putea prelungi timpul livrărilor din Italia, de exemplu.
„Narațiunea lui Viktor Orban, în plină ascensiune.”
„Până acum nu s-a schimbat nimic în pozițiile autorităților române față de Ucraina, dar narațiunea lui Viktor Orban este în plină ascensiune”, notează expertul în politici publice Sorin Ioniță, referindu-se la retorica premierului naționalist ungar, care și-a menținut o poziție ambiguă față de Kiev încă de la începutul războiului.
Foarte bine vazut de catre suveranistii europeni pentru refuzul său de a livra arme, poziția sa propace, în conformitate cu interesele Statelor Unite, se răspândește în întreaga regiune, inclusiv în Polonia, chiar dacă acolo rămâne o foarte mică minoritate.
Cehia.
„Situația politică devine din ce în ce mai complicată în majoritatea țărilor europene, în special din cauza situației economice, dar deocamdată rezistă”, dă asigurări o sursă guvernamentală cehă. Deși această țară este foarte implicată în domeniul militar, sprijinul s-ar putea schimba după alegerile legislative din toamna anului 2025.
Toate sondajele prevăd o victorie zdrobitoare pentru omul de afaceri suveranist Andrej Babis, care promite că va reduce povara financiară a sprijinului ceh pentru Ucraina.
Bulgaria.
O altă țară a U.E. și N.A.T.O. esențială pentru producția de muniție pe standard sovietic, Bulgaria, se confruntă cu o criză politică veche de trei ani, care se reflectă în prezent în ascensiunea forțelor politice propace. Considerat, până acum, prooccidental, fostul prim-ministru și lider al partidului conservator G.E.R.B., Boiko Borissov, a blocat brusc, în Parlament, semnarea unui acord de cooperare în domeniul securității dintre Sofia și Kiev, negociat cu luni în urmă.
„Am fi susținut categoric un astfel de tratat, dar acum, după declarațiile lui Trump despre procesul de pace, ar fi un pic ca și cum ai cumpăra o fabrică pe data de 9 septembrie”, a argumentat Borisov, comparând situația actuală cu invadarea Bulgariei de către sovietici pe 9 septembrie 1944, urmată de naţionalizarea forţată a tuturor proprietăţilor private.
Câinii razboiului vorbesc.
Pavlo Klimkin, fost ministru ucrainean al Afacerilor Externe (2014-2019).
„Aceasta este o situație îngrijorătoare , trebuie să ne concentrăm și să investim mai multe resurse în țările noastre vecine. Nu cred că vor înceta să ne susțină, dar mă tem că vor impune condiții noi și vor crea multe probleme pentru integrarea noastră europeană.
De la venirea la putere în 2023, șeful Guvernului slovac a desfășurat deja o diplomație prosuveranista si propace, suspendând toate donațiile de arme către Ucraina, dar până acum a permis fabricilor din țara sa să continue furnizarea de arme pe baze comerciale și nu s-a opus măsurilor de sprijin decise de Uniunea Europeană. Nu pe noi ne țintește cu acest șantaj, ci Uniunea Europeană.
Deja foarte apropiat de Viktor Orban, slovacul Robert Fico se apropie din ce în ce mai mult de Vladimir Putin, pe care l-a vizitat în decembrie. De la începutul lunii ianuarie, el amenință că va întrerupe ajutorul umanitar și electricitatea, precum și ajutoarele sociale pentru refugiați, dacă Kievul nu va relua tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său, întrerupt încă de la începutul anului 2025.”
Katarina Klingova de la grupul de reflecție globalist, Globsec.
„În prezent, majoritatea cetățenilor din Europa Centrală și de Est percep, în continuare, Rusia drept principala amenințare la adresa securității țării lor????!!!!!, dar această percepție este în scădere. În special în Slovacia, o altă țară care se învecinează cu Ucraina, opinia că Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității a scăzut de la 68% la 49% în opinia publică în doi ani”.
Acesti „razboinici de birou” s-au ofuscat pe Robert Fico, premierul Slovaciei, din cauza afirmatiilor reale ale acestuia la adresa „marelui strateg national”, Volodimir Zelenski:
„Nu sunt aici ca să îl țin de mână pe președintele Zelenski. Călătorește prin Europa și cere de pomană”, a afirmat, vineri, 10 ianuarie, șeful Guvernului, estimând că această întrerupere a tranzitului de gaze rusești ar costa țara sa 500 de milioane de euro.
Nota: Pentru că așa a vrut mușchiul lui, Zelenski a oprit, incepand cu 01 ianuarie 2025, tranzitul de gaze rusesc prin Ucraina, acțiune care a afectat mai multe state central-europene, inclusiv Ungaria si Slovacia.
Dmytro Kuleba, un alt fost ministru de externe ucrainean (2020-2024).
„UE este prea divizată și nu este capabilă să contrabalanseze contribuția și influența Statelor Unite. Ceea ce s-a realizat până acum în ceea ce privește ajutorul militar și sancțiunile la adresa Rusiei reprezintă un maxim pentru unitatea UE”
Dmytro Kuleba pledează acum în favoarea canalelor bilaterale, apelând la „Germania, Franța, Danemarca. Țările de Jos, Finlanda, Suedia, Polonia, Italia și Spania” pentru a compensa ajutorul țărilor care sunt din ce în ce mai reticente în a contribui.
Vesela Cerneva de la think tank-ul globalist al Consiliului European pentru Relații Externe.
„La capitolul arme, lucrurile nu s-au schimbat încă, concret, pentru Ucraina, pentru că deciziile pe acest subiect au fost luate cu luni în urmă, dar va fi din ce în ce mai greu să avem țările din regiune la masa negocierilor, mai ales dacă americanii se vor retrage. Anunțul încetării de către Facebook a luptei împotriva dezinformarii se adaugă la îngrijorare, deoarece progresul forțelor suveraniste a fost adesea explicat prin capacitatea lor de a manipula cercurile conspiraționiste care au apărut în timpul COVID-19 datorită rețelelor de socializare.”
Ascensiunea lui Donald Trump la putere a paralizat multe forțe politice globaliste proucrainene din regiune.
