2024. Trădarea națională. Închiderea minelor de cărbune din România. DESCHIDEREA MINELOR DE CARBUNE DIN GERMANIA SI FUNCTIONAREA LA CAPACITATE MAXIMA A TERMOCENTRALELOR. DIN GERMANIA, NU DIN ROMANIA.
Comisia Europeană a aprobat, vineri, 15 NOIEMBRIE 2024, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o măsură în valoare de 790 de milioane euro (aproximativ 3,9 miliarde lei) pentru acoperirea costurilor excepţionale generate de închiderea a patru mine de cărbune ASA-ZIS necompetitive, din Valea Jiului (Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, arată AGERPRES.
România a notificat Comisiei o măsură în valoare de 790 de milioane euro (aproximativ 3,9 miliarde lei) privind acordarea unui ajutor pentru a acoperi costurile excepţionale generate de închiderea a patru mine de cărbune necompetitive (Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan). Această măsură va ajuta România să elimine treptat producţia de cărbune până în 2032, în conformitate cu angajamentul obligatoriu asumat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi în Planul teritorial pentru o tranziţie justă. Beneficiarul va fi Societatea Complexul Energetic Valea Jiului S.A., care gestionează cele patru mine şi centrala electrică Paroşeni, cu scopul de a închide activitatea minieră.
Măsurile acoperă costurile sociale pentru lucrătorii care şi-au pierdut sau îşi vor pierde locurile de muncă din cauza închiderii minelor, precum şi costurile legate de lucrările de siguranţă şi reabilitare necesare pentru închiderea celor patru mine, în special cele privind măsurile necesare pentru securizarea puţurilor de mină, repararea daunelor cauzate de minerit asupra mediului şi recultivarea terenurilor după închiderea celor patru mine. Acest ajutor acoperă costurile eligibile suportate în perioada 1 octombrie 2023-31 decembrie 2032.
Pe de alta parte, Preşedintele AUR, George Simion, a vizitat, sâmbătă, 02 noiembrie 2024, minele de cărbune din apropierea oraşelor Köln şi Mönchengladbach, din Germania.
Liderul AUR a vrut să demonstreze că în alte ţări mineritul este posibil, în timp ce, din cauza incompetenţei PNL-PSD de a negocia, în România ajunge să fie interzis, conform news.ro.
„Ultimul câmp de exploatare a cărbunelui, aici, în Germania, a fost deschis în 2006. Totul funcţionează la capacitate maximă. CE Oltenia este distrus sistematic. Virgil Popescu ne spunea cum trebuie închis mineritul şi la suprafaţă şi la interior, şi huilă, şi lignit, deşi, noi, în România, mai avem lignit pentru 200 de ani.
Să vadă acest material toţi minerii din Valea Jiului, toţi minerii din Gorj, cum se exploatează cărbune în Germania. (…) De aici pleacă pe bandă cărbunele şi se duce direct la termocentrală, care dă căldură, energie. Nemţii pot, nouă ni se interzice! Dar nu de către Comisia Europeană, pentru că nemţii, polonezii încă extrag cărbune. Hoţii noştri sunt problema!
Angajaţii români care lucrează în sectorul minier din Germania:
„Aici se lucrează, merg termocentralele. Este o termocentrală mai încolo; lucrează la capacitate maximă. Sunt trei-patru în zonă, care acoperă tot nivelul de electricitate pentru oraşele din zonă. Sunt două mine, 30 kilometri pătraţi. Se scot anual 225 milioane de tone de cărbune şi de minerale”, i-a spus lui George Simion un român care lucrează în Germania din 2015.”
AUR are în programul de guvernare mai multe măsuri care să revitalizeze sistemul energetic din România. Printre măsurile propuse în Planul Simion, se numără redeschiderea unor mine de cărbune, finalizarea lucrărilor la toate hidrocentralele în curs de construire, blocate de actualul Guvern, dar şi construirea hidrocentralei de pompaj la Tarniţa. De asemenea, AUR propune interzicerea temporară a exportului resurselor naturale, dar şi preluarea treptată a pachetului majoritar de acţiuni de la OMV Petrom.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
