Uniunea Europeană, o globalizare mascată de minciuni!
Cei mai mulți dintre români iubesc Uniunea Europeană (U.E.), dar nu au citit absolut nimic despre ea, pentru simplul fapt că nu prea există pe această temă, fiind un tip de globalizare mascată de minciuni. Ei repetă doar mecanic ceea ce aud sau văd în media. Majoritatea au copii plecați definitiv în țări ai Uniunii Europene și atunci apartenența României la această entitate îi amăgește cu impresia că locuiesc împreună cu copiii lor în același spațiu.
De aceea, nu ar trebui să avem oameni în conducerea statului care au copiii plecați definitiv în străinătate.
La început, toți am fost entuziasmați că am intrat în Uniunea Europeană, că ne-am “integrat”. Nu știam ce înseamnă, că nu ni s-a spus. Nu ni se spune nici acum, și, ca să fie siguri că nu întrebăm, ni se iau ochii, în fiecare zi, în media, cu “fondurile europene”, dar, de fondurile date de România către Uniunea Europeană nu se suflă o vorbă.
Dar, cu trecerea timpului, văzând ce se întâmplă, că am intrat, de fapt, slugă la stăpân, și citind toate tratatele uniunii, de la înființare, unii dintre noi și-au dat seama că se dorește, mascat, federalizarea, adică topirea națiunilor în națiunea nouă, care se dorește a fi creată, națiunea europeană. De aceea, istoria României și limba română, nu mai vorbim de latină și greacă, sunt cenușăresele programelor școlare impuse din afară. Astăzi, știm că “„integrarea” presupune renaşterea ca cetăţeni europeni fără memorie istorică” (Horaţiu Pepine, Deutsche Welle).
Sunteți de acord? Unii dintre noi nu sunt! Un referendum pe această problemă fundamentală ar fi urgența națională!
Cetățeni europeni suntem deja de la intrarea în vigoare, la 1 decembrie 2009, a Tratatului de la Lisabona, care, la Art. 20, a instituit “cetățenia Uniunii”, și am văzut, în 2021, cum arată noile cărți de identitate româno-europene impuse cu trei genuri M, F și X; adică genul nu mai este bivalent (M sau F), cum este biologic normal, a devenit trivalent, în urma presiunilor neomarxiste.
Dar “Uniunea” nu este, propriu-zis, un stat, căci nu are o Constituție. Au încercat, în 2005, să introducă una, dar francezii și olandezii au respins-o la referendum (noi am aprobat-o prin Tratatul de aderare semnat în 2005) și, pe moment, a căzut. Uniunea Europeană este o federație de state “la negru,” adică este o federație de facto, dar nu și de jure, dacă parlament există (Parlamentul European), guvern există (Comisia Europeană), bancă centrală există (B.C.E.) etc., monedă există, dar statul nu există (s-au grăbit să emită și monedă, EURO, fără ca statul să existe – este pentru prima dată în istorie, spune Thomas Piketty).
Dar “legile europene”, făcute de Parlamentul European, prevalează deja față de legile interne ale statelor membre, chiar și față de constituțiile lor.
Au făcut și Tribunal European și Curte Europeană de Justiție și Europol și M.C.V.-uri, ca să-ți bage mințile în cap dacă deviezi.
Nu ești de acord cu ceva? Media și ONG-urile plătite cu bani europeni te declară imediat că ții cu Rusia sau, și mai rău, cu Putin, logică de doi bani, bivalentă, simplificatoare, în locul unei logici cu mai multe valori, cel puțin trivalentă.
Ceea ce mă neliniștește cel mai mult este desființarea granițelor, pentru libera circulație a persoanelor (și mărfurilor), ni se spune, care a provocat exodul uman din România a circa 5 milioane de persoane – o adevărată “hemoragie” din corpul țării – dar “sânge proaspăt” (expresia folosită de medicul Jean-Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române) pentru țările de adopție – pierdere care nu poate fi compensată pe vecie de “fondurile europene” primite!
Vorbeam de rău, cândva, pe bună dreptate, că Uniunea Sovietică a dus basarabeni (ortodocși) în Rusia/Siberia și a adus ruși (tot ortodocși) în Basarabia, ca să amestece populațiile; și acum unii strâmbă din nas că, dacă ne-am uni cu Basarabia, am achiziționa nu știu câți ruși.
Dar de ce nu vorbim acum de rău și Uniunea Europeană care, prin desființarea granițelor interne, încurajează amestecul populațiilor europene creștine, dar și creștine cu musulmane, prin impunerea cotelor de refugiați (refugiați musulmani, care nu se duc în țările musulmane din vecinătatea lor pentru că acestea nu-i primesc și vin în Europa, chemați de fapt, și distribuiți pe principiul noi alegem crema și restul distribuim, făcând apel la “solidaritate”) ?
Este evident că o națiune fără granițe va dispărea cu timpul, adică se va “topi”.
Unii istorici ne spun că nu avem de ales, că e mai bine să ne topim în vestul Europei decât în estul Europei; observați aceeași logică binară simplificatoare, greșită, nocivă, care îndeamnă la abandonarea oricărei lupte.
Așa am făcut în 1940 ! Unii dintre noi nu au spiritul de turmă, ca oile care se duc în prăpastie luându-se după oile din față. De asemenea, nu dăm libertatea pe siguranță, cu orice preț, nu abandonăm lupta când mai există speranță de victorie.
Noi credem că România, națiunea română, poate și trebuie să existe, albă și creștină, pe picioarele ei, chiar dacă va fi un David în luptă permanentă cu un Goliath.
