Ursula von der Leyen distruge, încet dar sigur, economia Europei !
În timp ce Statele Unite și China își consolidează economia, Uniunea Europeană rămâne blocată în reguli absurde. În 2008, economia europeană era mai mare decât cea americană. Azi? Statele Unite au crescut cu 80%, iar Uniunea Europeană cu doar 15%.
De ce? Politici falimentare, energie scumpă și un Green Deal împins la extrem. În loc de dezvoltare, Bruxelles livrează reglementări ridicole, precum dopurile lipite de sticle.
Timp de aproape 30 de ani, Uniunea Europeană a publicat planuri cu privire la modul de a deveni un actor important pe scena mondială. Majoritatea s-au năruit.
Totul a început cu Strategia de la Lisabona din 2000, care urmărea să transforme Uniunea Europeană în „cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume” în termen de 10 ani. Eșec lamentabil.
Strategia de la Lisabona a fost înlocuită cu Strategia Europa 2020. Promitea să creeze „o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”. Din păcate, după mai mulți ani de obiective nerealizate, o altă strategie va fi introdusă în acel an: Green Deal. Adevărata pacoste.
Ecologismul a fost și este o cauză majoră pentru reglementarea excesivă și stagnarea economică, o situație pe care tot mai puțini lideri naționali sunt dispuși să o tolereze.
Germania, Franţa, Polonia: 2024 a fost doar începutul unui val de distrugeri de locuri de muncă şi restructurări de personal care se va extinde în 2025.
Franța.
Aceeaşi situaţie se repetă şi în Franţa, care şi ea se confruntă cu o criză guvernamentală. Toamna trecută, acolo au anunţat disponibilizări masive Auchan, retailer, şi Michelin, producător din industria auto.
Tot atunci, ministrul industriei a avertizat că închiderea de fabrici ameninţă mii de locuri de muncă, trezind temeri că şomajul va reîncepe să crească după ani de îmbunătăţire. Ministrul a subliniat că riscurile sunt cele mai mari în industriile chimică, auto şi metalurgie.
Dar Airbus şi Thales fac restructurări de personal în sectorul spaţial, unde sunt ameninţate 1.500 de locuri de muncă. Cele mai recente date statistice, ale guvernului francez, arată că 2024 a adus cea mai rapidă creştere a şomajului din ultimii zece ani, dacă este exclusă perioada crizei provocate de pandemia de COVID-19.
Iar previziunile economice arată că situaţia din Franța nu se va îmbunătăţi prea curând.
Numărul persoanelor disponibile, dar fără loc de muncă a urcat cu 3,7% în 2024, şi mai accelerat, cu 4%, în ultimul trimestru al anului trecut. Stéphane Colliac, economist la banca BNP Paribas, a tras un semnal de alarmă în Le Monde spunând că în 2025 vor fi desființate 100.000 de locuri de muncă net şi că rata şomajului va creşte la 8,5% până la sfârşitul anului. Indicatorul reuşise să coboare la 7,5% la începutul anului trecut.
Însă, institutul de statistică al Franţei pare mai optimist, apreciind că rata şomajului va avansa doar moderat, până la 7,6% la mijlocul acestui an.
Dar, după cum scrie Les Echos, incertitudinile predomină, iar dificultăţile „sunt cât munţii Himalaya“. În sectorul construcţiilor, Federaţia constructorilor de blocuri de locuinţe estimează că anul acesta falimentele din industrie vor pune în pericol 100.000 de angajaţi. În 2024, în sector au falimentat 14.740 de firme, ameninţând 45.000 de angajaţi. Astfel, se poate vorbi de o criză şi în construcţii.
În Franţa, federaţia constructorilor de blocuri de locuinţe estimează că anul acesta falimentele din sector vor pune în pericol 100.000 de angajaţi.
Jordan Bardella de la partidul Rassemblement Național din Franța, intenționează să suspende Green Deal-ul european în același mod în care Donald Trump a oprit programe similare în Statele Unite.
Polonia.
Creşterea şomajului, pe lângă restructurările din fabrici şi de la companii, reflectă şi încetinirea angajărilor din sectorul public. În Polonia, Poşta de stat a încheiat luna ianuarie cu o anunţ şoc: 15% dintre angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă. Iar acesta este doar începutul unui program de restructurări. Sunt de preferat plecările voluntare şi circa 8.500 de salariaţi vor primi oferte în acest sens. Cei care refuză, vor fi concediaţi.
Cracovia este unul din principalele centre economice ale Poloniei, cea mai mare economie est-europeană.
În Cracovia, disponibilizările colective anunţate în 2024 au fost de trei ori mai multe decât în anul anterior, lovind, în principal, salariaţii corporaţiilor internaţionale şi firmele din I.T., contabilitate şi construcţii, potrivit presei locale.
Rata şomajului a rămas totuşi stabilă, la cotă joasă, de 2%, efect al penuriei de forţă de muncă cu care oraşul şi toată Polonia s-au confruntat în ultimii ani. Acest lucru explică şi de ce şomajul urcă doar cu paşi mici şi în alte ţări. Pentru viitor veştile nu sunt bune, specialiştii spunând că anul acesta s-ar putea repeta situaţia din 2024.
Crește numărul șomerilor în Polonia.
Anul trecut, disponibilizări colective au anunţat, printre alţii, PepsiCo şi Energy Kraków. Restructurările devin un fenomen din ce în ce mai răspândit în întreaga ţară.
În Silezia, una dintre perlele industriei locale, Rafako, producător de echipamente pentru industria energetică, a demarat şi ea disponibilizări colective, care vizează aproape 700 de angajaţi. Fabrica, listată pe Bursa de la Varşovia, şi-a cerut falimentul în septembrie anul trecut.
Mai la est, producătorul de mobilă Black Red White şi-a extins zilele trecute planul de restructurare a personalului pentru a acoperi 420 de persoane în loc de 350. Exemple ca acestea se pot găsi peste tot prin ţară. Ultimele date arată că rata şomajuui a urcat uşor, de la 5% la 5,1% în decembrie.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că „dacă vom da faliment, nimănui nu-i va mai păsa de mediu”.
El a cerut, de asemenea, o „revizuire foarte critică a tuturor reglementărilor, inclusiv a celor care decurg din Green Deal”.
Institutul Economic Polonez (P.I.E.) spune că acesta este rezultatul reducerii cererii pentru forţă de muncă sezonieră, în special în sectoare precum construcţiile, turismul şi agricultura. Institutul Economic Polonez a remarcat şi că cererea pentru angajaţi noi este mică. Un studiu recent al ManpowerGroup a găsit că aproape 20% din companiile din Polonia se aşteaptă să-şi restructureze personalul.
Pe de altă parte, 35% dintre companii au răspuns că intenţionează să efectueze recrutări în următoarele luni. Dar un alt studiu, al Grant Thornton, arată că doar 16% din companiile medii şi mari îşi vor mări personalul în 2025, o pondere de două ori mai mică decât anul trecut. În acelaşi timp, procentul angajatorilor care vor face disponibilizări a urcat de la 13% la 20%.
Germania.
Economia germană a împlinit doi ani de recesiune şi proiecţiile pentru 2025 au fost semnificativ reduse. Pentru anul acesta este aşteptată o creştere marginală, de numai 0,3%. Cum ţara se confruntă cu o criză guvernamentală şi bugetară, încrederea companiilor scade. În aceste condiţii, angajatorii din industrie sunt pesimişti în ceea ce priveşte viitorul locurilor de muncă.
Rata şomajului din Germania, cea mai mare economie a Europei, a crescut de la 6,1% în decembrie la 6,2% în ianuarie. Este un pas mic în cifre, dar care se alătură mai multora, la fel de mici, făcuţi toţi în aceeaşi direcţie greșită de la începutul primăverii anului 2022. Iar acest lucru arată că economia germană are dificultăţi în a-şi mai îndeplini rolul de a crea locuri de muncă şi oferi prosperitate.
Nevoia de a reduce costurile, impuse de Bruxelles, şi de a se adapta schimbărilor de pe pieţe împinge companiile germane să închidă fabrici în Germania şi să efectueze disponibilizări. Ritmul restructurărilor s-a accelerat anul trecut şi este de aşteptat să continue pe această traiectorie şi în 2025.
Disponibilizările şi eliminările de locuri de muncă din planurile companiilor germane vizează mai ales sectorul auto.
Uriaşul Volkswagen a iritat o naţiune întreagă anunţând, anul trecut, primele închideri de uzine germane din istorie doar pentru a ajunge după lungi negocieri cu sindicatele la concluzia că poate evita acest lucru.
Însă tot va restructura personalul, eliminând „într-un mod responsabil social“, conform agendei globaliste, câteva zeci de mii de locuri de muncă.
Continental nu are legenda VW şi de aceea nu se sfieşte să închidă patru fabrici germane ale diviziei ContiTech, care produce componente pentru industria auto, cum ar fi kituri de transmisie, dar şi pentru echipamentele şi utilejele altor industrii. Închiderea fabricilor, anunţată săptămâna trecută, vine cu restructurări de personal.
Însă şi în alte locuri afacerile simt nevoia să-şi diminueze cheltuielile, inclusiv cu personalul.
Un exemplu este Deutsche Bank, şi ea un colos, banca va efectua tăieri, inclusiv la nivelul managementului.
Concluzii.
Green Deal-ul falimentar al Uniunii Europene Globaliste, frecție la piciorul de lemn. Producția de energie pe cărbune a explodat în Statele Unite și în Asia.
În timp ce, forțate de Green Deal, statele Uniunii Europene și-au redus utilizarea combustibililor fosili, unele mai mult decât altele, evident, producția globală de energie pe cărbune a explodat. Maximul istoric din 2023 a fost depășit de maximul istoric din 2024, avertizează Agenția Internațională de Energie (IEA). Mai mult, previziunile pentru 2027 arată că cererea de cărbune se va menține cel puțin la maximul istoric din acest an.
Sacrificarea statelor europene în numele Green Deal și al reducerii emisiilor de CO2 nu va avea niciun efect pozitiv, cel puțin asupra narativului cu încălzirea globală, o falsă problemă abordată numai în cercurile globaliste de la Bruxelles și în cadrul Partidului Democrat din Statele Unite. Și asta pentru că, în timp ce micul teritoriu al Uniunii Europene se decarbonizează intens, cu prețul intrării pe drumul fără întoarcere al falimentului, restul lumii își crește major emisiile, aruncând în derizoriu Acordul de la Paris.
