2024. ASTAZI, TRADATORII CONDUC ROMANIA!
Considerente de ordin general.
România, după 35 de ani de post-comunism, se află într-un punct critic al existenței sale. În această perioadă, cei care au condus și continuă să conducă țara au dovedit, în permanenta, disponibilitate de a renunța la resurse, valori și principii fundamentale, totul în schimbul păstrării puterii.
Aceste decizii, adesea lipsite de viziune, au dus la crearea unui stat aflat în pragul falimentului generalizat, care supraviețuiește prin împrumuturi și se confruntă cu un colaps iminent, anticipabil matematic. Discrepanțele dintre sărăcie și bogăție s-au adâncit la un nivel alarmant, polarizând societatea și creând tensiuni sociale majore.
În prezent, România este un stat complet subordonat, lipsit de forță și autoritatea necesară pentru a influența evenimentele internaționale.
Problemele demografice grave, nivelul ridicat de analfabetism și degradarea educației au transformat țara într-un teritoriu fără identitate solidă, o destinație mai degrabă tranzitorie decât un actor politic relevant.
Sistemul educațional a fost subminat, iar conceptul de școală a muncii a fost abandonat, lăsând loc unui declin profesional îngrijorator.
Totodată, țara a devenit un punct de referință negativ pe harta infracțiunii organizate: traficul de persoane, jefuirea patrimoniului cultural și exploatarea pădurilor sunt doar câteva exemple. Mai mult, deșeurile toxice și activitățile ilegale au transformat România într-un spatiu de interes pentru crima organizata.
Lipsa suveranității reale face ca România să fie incapabilă să lupte eficient împotriva corupției interne.
Deși retorica oficială promovează alianțe și parteneriate strategice, realitatea arată că un stat puternic (un aliat formal, si la propriu, si la figurat) nu va prioritiza salvarea unui stat complet subordonat într-o situație limită, ci mai degrabă vor dispune de acesta în functie de interesele asa-zisului aliat..
În ultimii 35 de ani, România a pierdut din relevanța sa istorică, absentează de la marile dezbateri globale și a renunțat la rolul său pe scena diplomației internaționale.
Este esențial ca țara să fie reconstruită printr-un proiect național care să definească rolul României în competiția mondială a secolului XXI și să creeze condiții pentru locuri de muncă sigure și bine plătite. Sistemul de sănătate ar trebui să fie centrat pe grija față de oameni, nu pe profitul companiilor farmaceutice sau al asigurărilor private.
În România nu se mai studiază şi nu se mai citesc cărţi.
De altfel, se vând cu 85% mai puţine cărţi decât în urmă cu 35 de ani. Aceasta este cauza prin care populaţia poate fi manipulată prin lozinci şi devize propagandistice extravagante, golite de adevăr şi conţinut.
Limba română este, pur şi simplu, masacrată, parcă a devenit o limbă străină, stricarea ei este promovată din plin de la cele mai înalte tribune.
Cât despre puterea „democraţiei directe” care îi entuziasmează pe tinerii de pe Facebook, în mare parte este o iluzie. Ea există în spaţiul virtual, dar este foarte greu de transpus în realitate, în cadrul actualului sistem neoliberal.
Mediul politic.
Populația României trăiește astăzi sub conducerea unor impostori, persoane lipsite de onestitate și valori, care exercită puterea prin minciuna și manipulare. Acești farisei, legați prin propria lor corupție și teamă constantă de a-și pierde privilegiile, au construit un sistem bazat pe subordonare.
Cetățenii sunt transformați în iobagi moderni, forțați să plătească impozite care nu contribuie la binele comun, ci alimentează excesul, vanitățile și hedonismul celor aflați la putere.
În realitate, acest concept este o iluzie, un pretext folosit pentru a masca intențiile reale: redistribuirea puterii între aceiași actori politici și maximizarea beneficiilor personale.
De fapt, principala „reformă” practicată de clasa politică în ultimele decenii a fost deturnarea banului public pentru îmbogățire personală și perpetuarea unor structuri de putere disfuncțională. Din aceste motive, actuală clasă politică este nereformabilă; schimbarea sa completă este singura soluție viabilă.
Fără un stat solid, organizat și funcțional, o societate se destramă, pierzându-și direcția și identitatea. Un stat captiv, așa cum este astăzi România, încetează să mai fie stat; devine un instrument privatizat, dirijat de grupuri de interese care îl folosesc în propriul beneficiu. În această formă coruptă și disfuncțională, statul nu mai poate răspunde nevoilor sociale, iar binele comun – principală sa menire – dispare complet din orizontul său de acțiune.
Când statul este slăbit, subminat sau incapacitat, cetățenii săi devin o masă amorfă, lipsită de identitate și ușor de manipulat. Într-o astfel de realitate, oamenii nu mai sunt cetățeni activi, ci populație pasivă, transformata în creaturi supuse manipulării şi dezrădăcinării. Românii de astăzi sunt, în mare parte, pribegi în propria lor țară, înstrăinați de statul care ar fi trebuit să le protejeze și să le ofere un viitor mai bun.
De peste 25 de ani, neoliberalii din toate spectrele politice au încercat să impună ideea că statul nu ar trebui să fie implicat în economie. În numele acestui „stat minimal”, economia națională a fost abandonată și lăsată la mila clanurilor infracționale.
În absența unei clase politice responsabile și a unui stat care să lucreze în interesul cetățenilor, țara noastră riscă să devină o simplă regiune geografică, fără identitate și fără capacitatea de a-și apăra interesele pe scena internațională. Singura soluție viabilă este reconstrucția completă a instituțiilor statului, bazat pe principii de transparență, responsabilitate și echitate, care să pună cetățeanul în centrul tuturor activitatilor/actiunilor statale.
Mediul de afaceri si justitia.
Mediul de afaceri din România a fost sever afectat de o multitudine de taxe și impozite, a cărui introducere si aplicare a însemnat venituri sporite la buget, încasări făcute însă din conturile contribuabililor onesti, care şi aşa suportau o povară fiscală copleşitoare.
Din cauza evaziunii extinse, statul a adoptat măsuri fiscale menite să combată acest fenomen, dar, în practică, a creat un climat favorabil proliferarii ilegalitatilor economice, astfel incat, acest mod de abordare a luptei impotriva infractionalitatii s-a transformat in includerea nediferentiata a tuturor agenţilor economici in delicventi „de serviciu”.
În consecință, toate societățile comerciale sunt supuse aceluiași regim ostil: conturile sunt blocate arbitrar, somațiile curg neîncetat, iar controalele repetate perturbă activitatea economică. Interesul fiscal național, care ar trebui să fie axat pe sprijinirea dezvoltării economice și crearea de locuri de muncă, este complet ignorat.
Lipsa unor măsuri concrete de combatere a evaziunii fiscale pe întreg circuitul economic a dat posibilitatea oamenilor de afaceri de carton să se îmbogăţească. Astfel, în domeniul comerţului, de exemplu, statul nu are control asupra achiziţiilor intracomunitare, abundând aşa-zisele firme fantomă, evaziunea continuând pe întreg circuitul, până la desfacerea către consumatorul final (persoane fizice) fără bon fiscal.
Justiția română, un alt punct vulnerabil al statului. În loc să fie un garant al echității și legalității, aceasta funcționează într-un mod selectiv, abuziv și deseori demonstrativ. Justiția este utilizată adesea ca un instrument politic, executând „exemplare” împotriva oponenților regimului sau împotriva celor care susțin interese contrare pe scena publică. În același timp, apropiații celor aflați la putere beneficiază de protecție, iar conflictele aparent ireconciliabile se rezolvă în culise, prin înțelegeri in spatele „usilor inchise”.
Aceste practici compromit grav credibilitatea sistemului judiciar și alimentează percepția că legea nu este aplicată în mod egal. Într-un stat de drept, justiția ar trebui să trateze toți cetățenii cu aceeași măsură.
Corupții condamnați ar trebui să fie trași la răspundere nu doar prin încarcerare, ci și prin confiscarea averilor acumulate ilegal. Resursele recuperate astfel ar putea constitui o sursă semnificativă de finanțare pentru proiecte naționale, cum ar fi modernizarea infrastructurii, dezvoltarea sistemului de sănătate sau investiții în educație. În realitate, însă, aceste sume rămân inaccesibile, iar potențialul lor transformator este risipit.
Spre un stat responsabil și orientat spre cetățean.
Pentru ca România să iasă din acest cerc vicios, este necesară o reformă profundă și cuprinzătoare a relației dintre stat, mediul de afaceri și cetățeni. În loc de o abordare coercitivă și lipsită de discernământ, este nevoie de o viziune strategică pe termen lung, care să prioritizeze sprijinirea antreprenorilor corecți, reducerea evaziunii fiscale prin măsuri inteligente și echitabile și crearea unui climat economic.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
