2024. COARDELE DE LA MINISTERUL APARARII NATIONALE sau HOTII PAZNICI LA BUGETUL INSTITUTIEI.
Contabilii care au influențat negativ situația financiară a Armatei Române sunt aceiași care au titluri de doctori în „științe militare”.
Primul exemplu relevant este col. dr. Nelu-Cristinel Livadariu, actualul șef al Casei de Pensii Sectoriale (CPS) a MApN, care a obținut doctoratul în 2009, cu teza „Managementul activității economico-financiare în organizația militară”.
În viziunea sa, „științele militare” includ nu doar domeniul operațional, ci și aspectele economico-financiare ????
La scurt timp dupa numirea sa in functie, fiica domniei-sale, Mirela Livadariu, “a castigat, prin concurs” un post important în Departamentul pentru Politica de Apărare al MApN, dar numai după ce tatal sau a devenit director al CPS, nu mai devreme, caile Domnului nefiind inca batatorite.
N.N. Aceasta este o dovadă clară de nepotism, într-o instituție care ar trebui să promoveze transparenta, corectitudinea, probitatea si echitatea.
În 2011, gl. mr. dr. Florin Jianu obținea și el doctoratul în „științe militare”, cu lucrarea „Corelația resursă financiară – Transformarea organismului militar în condițiile integrării în NATO și UE”.
Cu toate că studiile sale au avut ca obiectiv optimizarea transformărilor din cadrul armatei, acțiunile sale în funcțiile pe care le-a ocupat au ridicat mari semne de întrebare, având în vedere că multe dintre deciziile sale au afectat negativ drepturile financiare ale militarilor.
În pofida cunoștințelor acumulate, el a ales să diminueze drepturile financiare ale militarilor, ceea ce, pentru mulți, a fost considerata o acțiune mai mult decat iresponsabilă, chiar penala.
Gl. mr. dr. Florin Jianu a fost si este raspunzator pentru multe dintre măsurile care au influențat veniturile și pensiile personalului MApN în ultimii ani. După numirea sa ca locțiitor al șefului Direcției Financiare-Contabile în 2012, iar mai târziu ca director al acestei direcții, Jianu a fost la originea multor decizii care au “avut grijă” de diminuarea salariilor și a pensiilor din S.N.Ap., având un impact negativ asupra întregului personal militar.
În 2015, el a susținut Ordonanța de Urgență care viza pensiile militare, cunoscută sub denumirea „Ordonanța Olguței”, o măsură care a fost criticată pentru efectele sale devastatoare asupra drepturilor pensionarilor militari.
Printre propunerile sale controversate se numără și indexarea arbitrara a pensiilor, precum și propunerea unui prag de 45% din media veniturilor pentru pensiile militare. Aceste măsuri au fost privite cu ostilitate de către cei afectați, având în vedere impactul lor negativ asupra celor mai vulnerabili.
Fără intervenția salvatoare a miniștrilor Adrian Țuțuianu și Mircea Dușa, generalul Jianu și premierul Ciucă ar fi modificat profund Legea 223/2015, ceea ce ar fi avut un impact negativ asupra drepturilor financiar-materiale ale militarilor. „Demisia” lui Țuțuianu a fost, în realitate, o manevră concertată din partea celor doi, care au fost deranjați de încercarea ministrului de a se elibera de sub tutela generalilor.
Generalul Jianu, de-a lungul carierei sale, s-a manifestat adesea cu ostilitate fata de veniturile militarilor, atât celor activi, cât și celor în rezervă. Acesta a avut o atitudine rigidă și, în multe cazuri, acțiunile sale au dus la întârzierea, anularea sau refuzul drepturilor financiare ale angajaților Apărării Naționale.
În mod paradoxal, în timp ce militarilor li se restrângeau drepturile, aceleași persoane care trebuiau să apere interesele acestora, precum și generalii din conducere, se bucură de o serie de privilegii și avantaje materiale si financiare, inclusiv o dublare a salariilor cu toate sporurile existente in institutia M.Ap.N.
Generalul Jianu este un zapciu plin de zel și înflăcărare. S-a opus cu fervoare, devotament și pasiune drepturilor militarilor. A înțeles că trebuie să ia de la săraci si sa le dea celor care au din plin. Un exemplu in acest sens, dintre multe, multe altele, il constituie cazul CSA Steaua.
In acest context, mentionam ca pensiile militarilor care au trecut in rezerva, anterior anului 2017, ar fi trebuit să fie actualizate în baza Ordinului M 25/16.02.2016, dar acestea nu au fost ajustate, în ciuda faptului că Armata dispunea de fonduri suficiente. Acest „neajuns” a fost interpretat de unii ca o prioritate a ministerului de a “redirecționa” resursele financiare spre alte scopuri, inclusiv clubul sportiv „Steaua”.
Se pare că această practică a fost observată de Curtea de Conturi, care a semnalat neregulile în raportul său din 2017. Dupa contestarea oficială, in instanta, de catre MApN a raportului Curtii de Conturi, a intervenit……..cine stie cine, iar deturnarea de fonduri de la C.P.S. catre CSA Steaua………. a disparut.
De asemenea, sa nu uitam ca un numar insemnat de angajati civili, care nu au nicio legatura cu serviciul militar, dar lucreaza in sistem, dispun de salarii foarte mari, raportate la cadrele active. Astfel, angajata civila Diana Matei, cantacioasa lautareasa, are un salariu net de 9000 de lei, singura sa activitate “militara” constand in a “viersui” la petrecerile de protocol (pentru care sunt bani), organizate tot de catre generalii M.Ap.N. si la care participa ei si acolitii lor.
În 2013, gl. mr. dr. Constantin Luca a devenit și el doctor în „științe militare”, obținând titlul cu lucrarea „Modernizarea managementului contabilității în MApN în conformitate cu standardele internaționale și directivele europene în domeniu”.
Colonelul dr. Constantin Luca, care a fost șef al Casei de Pensii a MApN timp de cinci ani, a avut un impact considerabil asupra administrării pensiilor militarilor. Cu toate că se prezintă ca un „expert” în „științe militare”, formarea sa nu l-a împiedicat să se abată de la principiile de transparență și corectitudine în gestionarea fondurilor și drepturile rezervistilor.
Luca, cu un background educațional internațional solid, inclusiv cursuri în Canada, Israel și Statele Unite, a fost perceput ca un “profesionist polivalent si poliglot”, capabil să ocupe orice funcție… fără concurs.
Suntem convinși că are la dispoziție un bagaj bogat de cunoștințe și experiență, acumulate în mediul multinațional. Să nu se înțeleagă din text vreo intenție de persiflare, doar de…… batjocura.
Într-un interviu acordat în octombrie 2015, Luca afirmase că pensiile se vor actualiza atunci când solda militarilor va fi majorată. Însă, modificările aduse de OUG nr. 59/2017 au anulat această prevedere, lăsând pensiile neschimbate, fără ca vreun oficial sau general să reacționeze.
Întâmplător, numărul „Observatorului Militar” din 2015 care conținea interviul cu Luca a dispărut din arhiva publicației, ceea ce a stârnit speculații și semne de intrebare din partea cadrelor active si in rezerva.
În septembrie 2017, Luca a fost numit șef al Direcției Audit Intern, iar ulterior, în 2021, a preluat funcția de șef al Corpului de Control și Inspecție al MApN. Ati inteles magaria? Fostul sef de la Casa de Pensii isi auditeaza fostul loc de munca. De ce ? Pentru a nu descoperi altii ce potlogarii, deturnari de fonduri, a facut “El Dottore” Luca.
Credeti ca a mancat singur din banii sifonati? Raspunsul este NU, fapt care atrage obligatia “comesenilor” de a-l acoperi, in caz contrar riscand, cu totii, cazarea temporara in “Beciul Domnesc”.
Convingerea că între audit și control sau inspecție sunt asemănări care le apropie până la pierderea identității, provoacă anomalii greu de reparat.
Fostul director al Casei de Pensii a continuat să aibă un impact semnificativ asupra structurilor cheie ale MApN. Deși fara experiență în acest domeniu, el a fost numit într-o funcție de conducere grație „doctoratului” său în „științe militare”. Acesta este un exemplu evident de promovare in baza legăturilor existente intre politică și funcțiile administrative din Ministerul Apărării Naționale.
Aceste practici au consecințe dintre cele mai grave, cum ar fi cheltuirea iresponsabilă a fondurilor publice, angajarea fără concurs a unor persoane apropiate celor din conducere și promovarea unui climat de obediență în loc de meritocrație. În acest context, practica plagiatului s-a răspândit și în domeniul academic al „științelor militare”, ceea ce a ridicat semne serioase de intrebare cu privire la diplomele “intelectualitatii” militare.
De-a lungul carierei lor, atât Jianu, cât și Luca au avut posibilitatea de a proteja drepturile materiale ale militarilor, dar și responsabilitatea de a face acest lucru într-un mod onest și loial. Cu toate acestea, acțiunile lor sugerează o abordare mai degrabă oportunistă, care a favorizat interesele celor din conducere și a ignorat nevoile celor care au servit în armată.
Evaluarea lor trebuie realizată atat in baza activității interne din MApN, cat și în raport cu modul în care au influențat vietile rezervistilor.
Mai mult, trebuie să ne întrebăm dacă aceștia au acționat în interesul Armatei sau dacă au fost mai interesați de carierele lor și de menținerea unui sistem ierarhic care favorizează mediocritatea si slugarnicia.
În concluzie, „doctorii în științe militare” care au avut influență asupra gestionării financiare a Armatei Române au fost adesea responsabili de măsuri care au dus la diminuarea drepturilor financiare ale militarilor. Aceste decizii au subminat încrederea în conducerea instituției și au afectat grav personalul activ și in rezerva.
Aceasta situație ridică întrebări grave asupra seriozității și integrității chiar a ministrului apărării naționale, mai ales când se pune problema cheltuielilor iresponsabile, numirilor fără concurs și promovării obedienței în detrimentul meritelor. Analizând impactul celor doi „doctori” în „științe militare” asupra drepturilor materiale ale militarilor, nu putem decât să nu ne întrebăm dacă aceștia au acționat din prostie, nestiinta sau, mai degraba, din lacomiecu onestitate și loialitate sau, mai dedimpotriva.
Aceasta este radiografia dureroasă a Corpului de control. Una care ridică serioase semne de întrebare asupra probității și seriozității ministrului apărării naționale.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
