2024. ELENA LASCONI, PRESEDINTE! SAU COANA LEANA DIN CAPU’ SATULUI. Continuare – Gura bate fundul.
Gura bate fundul.
Partea I.
09.10.2014
Doamna Lasconi a făcut o serie de gafe si stângăcii de proporţii care au stârnit scandaluri si ironii pe măsură. A jignit întreaga Diasporă printr-o declaraţie cel puţin neinspirată. A ofensat apoi femeile şi victimele violenţei domestice printr-o comparaţie lipsită de sensibilitate, de tact şi, până la urmă, de cultură politică democratică.
Elena Lasconi, declarație controversată despre românii din diaspora: ”Sunt loială, nu sunt o trădătoare și iubesc țara asta pentru că cel mai simplu lucru este să-ți iei un bilet și să pleci în altă parte”
Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale, a făcut o declarație despre românii din străinătate care i-a adus critici dure în mediul online. ”Nu vreau să mă laud, nu îmi place să vorbesc despre mine și să mă laud și să zic, mamă, cine sunt eu.
Dar chiar sunt de bună credință, sunt muncitoare, mă înconjur de oameni buni, sunt loială, nu sunt o trădătoare și iubesc țara asta pentru că cel mai simplu lucru este să-ți iei un bilet și să pleci în altă parte”, a declarat Lasconi într-un interviu la Antena 3.
De menționat că fiica președintei USR, Oana Lasconi, trăiește de mai mulți ani în Franța, unde a plecat, inițial, pentru studii (Nimeni nu vorbeste de partea financiara). În prezent, Oana Lasconi a recunoscut că se droghează la greu. Banii? Nu sunt o problemă. Fură mă-sa destul pentru a-și sponsoriza odorul. O fată are mama.
Ramona Strugariu, copreședintă REPER, a criticat-o pe Lasconi într-un comunicat de presă.
”Am citit afirmațiile legate de diaspora, iar eu sunt unul dintre milioanele de oameni care au plecat în diaspora. Biletele acelea de avion, cumpărate cu singurul gând de a-mi salva copilul, au fost cea mai grea decizie din viața mea.
Nu m-am simțit trădătoare atunci când am plecat, ci m-am simțit responsabilă pentru viața lui. Ani la rând am resimțit izolarea și dorul de casă ca pe cea mai insuportabilă și nemeritată poliță de plătit pentru această plecare… Nu e cel mai ușor, e cel mai greu să pleci.
Frica viscerală că cel pentru care am fost 100% pregătită să fac și să dau orice, ca să supraviețuiască copilul, va ajunge mai devreme sau mai târziu într-un spital din România, locul acela unde mi s-a spus că nu are nicio șansă și că, dacă vreau să îl salvez pe el, atunci trebuie să plec.
Milioane de oameni au plecat așa, în treizeci de ani, dragă Elena. A fost, probabil, una dintre cele mai grele decizii ale vieții lor. Au plecat și au lăsat în urmă copii, soți, prieteni, părinți, oameni dragi, gospodării, o viață de om. Au plecat ca să asigure dreptul la supraviețuire sau la un trai cât de cât decent pentru cei pe care i-au lăsat acasă. Au plecat pentru că țara asta nu le-a putut oferi șansa de a crește profesional și oportunitatea de a trăi demn acasă.
Au plecat să împânzească șantierele, câmpurile, dar și institutele de cercetare sau universitățile lumii cu la fel de multă deziluzie, teamă, regret, frustrare și furie. Sunt și cei care, în toți acești ani, au trimis miliarde de euro către România. Sunt cei care, prin performanța lor, au contribuit din plin la buna reputație a României.
Sunt cei care investesc acasă”. Nu suntem trădători. Am fost trădați în toate speranțele și așteptările noastre. Nu am cerut nimic nimănui, nu ne-a întrebat nimeni, vreodată, cât de rău sau de bine ne este”, a spus Strugariu.
In continuare, „ țața Leanța” afirma:
„Ioan Rus le-a insultat soțiile și copiii: «România are trei milioane de oameni din forța activă în occident, dintre care un milion fierari betoniști, zidari, lucrează prin Europa. Au poate 1.500 euro salariu, de banii ăștia copiii se fac golani acasă și nevastă-sa c..vă. Din 700 de euro vin acasă jumătate».
Ponta le-a cerut cotizații la bugetul de stat: «Avem o realitate, trei milioane din populația dinamică cu capacitate de muncă din România sunt în afara țării și nu plătesc niciun leu la sistemul social.
Știu, se spune că trimit bani acasă, dar nu-i trimit la școli, la spitale, la drumuri, la pensii sau la șomaj. Îi trimit pe căi private, foarte bine acest lucru. Dar gândiți-vă, dacă cei trei milioane ar cotiza cu zece euro pe lună la bugetul social al României, ar fi o contribuție pe care am simți-o».
Tăriceanu ne-a spus că ne vindem votul pentru un mic și o bere.
Tu le vorbești despre trădare, despre ușurința plecării, apoi îi inviți la vot și ai așteptarea să te mai salveze o dată?”, mai scrie copreședinta REPER.
Din punctul de vedere al multor romani, nu ati tradat pe nimeni, doamna Strugariu, singurele aspecte tradate, la propriu, fara conotatii peiorative, fiind:
- lacomia, escrocheria, hotia, venaliatea, rautatea etc., manifestate de catre politicieni fata de poporul roman;
- taxele si impozitele aberante impuse truditorilor acestei tari;
- nivelul de trai tot mai scazut;
- cresterea aberanta a preturilor;
- inflatia de nestavilit;
- coruptia care a cuprins intrega societate;
- tunurile financiare gandite si puse in practica de catre politicieni si adeptii lor;
- datoria publica de peste 800 de miliarde de euro, din care, o parte, ar fi revenit familiei dumneavoastra;
- salarii si pensii de mizerie etc. etc. etc.
Atunci cand Elena Lasconi a afirmat ca sunteti tradatori, dumneavoastra si multi altii, prea multi, din pacate, aceasta creatura obraznica, rodul relatiilor dintre parinte 1 si parinte 2, s-a gandit, exclusiv, la buzunarele ei si ale acolitilor acesteia.
Da, au pierdut foarte mult din impozitele si taxele aberante ( 47 % numai din salariu, nu mai vorbim si de alte asemenea biruri) pe care le-ar fi suportat toti cei care au plecat din aceasta cloaca, guvernata de politicieni si magistrati, bani care ar fi intrat ilegal in posesia lor.
Cum sa „tradeze” aceasta fiinta abjecta numeroasele avantaje si salariul de mii de euro/dolari oferite, intial, de ProTv, iar ulterior de functia de primar in municipiul Campulung ? Cand a plecat vreodata cainele de la macelarie? Poate nu stiati, dar, in Romania, au ajuns milionari pana si primarii din orasele mici, cu maximum 10.000 de locuitori. Ce sa mai vorbim despre averile politicienilor de la varf?
Foto „bojdeuca” Elenei Lasconi din Campulung Muscel.
„Curat murdar, Coane Fănică!”
09.10.2024.
Elena Lasconi a reușit să provoace indignarea femeilor din spațiul public și organizațiilor care luptă pentru drepturile femeii și ale victimelor violenței domestice.
Astfel, a atras protestul Centrului FILIA, organizație nonguvernamentală care militează pentru drepturile femeii și protecția victimelor violenței domestice, al ministrului Justiției, Alina Gorghiu, fostului ministru al Familiei, Gabriela Firea, și nu e exclus ca acest caz să ajungă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Într-un discurs electoral a comparat PNL cu ”o amantă care, deși mai primește câte o smetie peste ceafă, rămâne în relație pentru a beneficia în continuare financiar și de privilegii”. E un caz clasic de misoginism și învinovățire a victimelor. Deși ținta atacurilor candidatei USR erau liberalii, aceasta utilizează în discursul public stereotipuri toxice despre rolul femeii în societate arată o atitudine disprețuitoare față de victimele violenței domestice și față de femei, în general.
Astfel, într-o relație, femeia e ”amantă”, un termen cu conotații negative, iar victimele violenței domestice rămân în relații abuzive din interes financiar. În același timp, Lasconi folosește stereotipul conform căruia, într-o relație, femeia e cea întreținută și interesată financiar.
În loc să apere și să promoveze drepturile femeii, Elena Lasconi intră în corul celor care perpetuează stereotipurile negative la adresa femeii și învinovățirea victimelor violenței domestice.
Fie că este vorba despre abuzuri psihologice, sexuale, violenţă domestică sau de limbaj, drama victimelor – din orice «categorie» de femei ar face parte – nu ar trebui folosită în scop politic.
15.10.2024
Cu ocazia unei vizite efectuate in localitatea constănțeana Mihail Kogălniceanu, unde se află cea mai mare bază militară NATO din Europa, Elena Lasconi, candidata USR la prezidențiale, a afirmat că localitatea s-a dezvoltat datorită eforturilor militarilor americani din bază.
În clipul video postat, Elena Lasconi s-a filmat vorbind cu oamenii din zonă, care îi spuneau că lucrurile s-au schimbat în bine de când a fost înființată acolo baza militară, pentru că există locuri de muncă.Primărița de la Câmpulung Muscel afirma, ulterior, că militarii au contribuit la schimbarea la fața a localității din ultimii ani și că aceștia ar fi derulat mai multe proiecte de reabilitare în comună.
Ancuța Belu (PNL), primarul localității, a reacționat prompt la aceste afirmații, reamintindu-i că, „în administrația publică locală, dezvoltarea se face pe proiecte, pe muncă și că militarii americani nu aveau cum să intervină să facă lucrări pe domeniul unității-administrativ-teritoriale.
Aspectul localității și schimbarea la față a acesteia are legătură doar cu activitatea și investițiile atrase de către primarie, iar finanțarea obiectivelor publice și rezidențiale nu sunt apanajul organismelor militare, gen NATO”.
Ancuța Belu: „Ca urmare vă rog să reveniți asupra declarațiilor dumneavoastră, legate de dezvoltarea localității, aceasta datorându-se accesării programelor de eficientizare energetică prin intermediul PNRR, a unui număr de 30 blocuri, a programelor de infrastructură, pentru drumurile comunale, a programelor operaționale ce vizau reabilitarea și construcția de scoli si grădinițe, dar și a programelor locale privind spatiile și locurile de agrement în localitatea Mihail Kogălniceanu.
Prezența bazei NATO pe raza localității contribuie doar prin determinarea ridicării standardelor de civilizație și conviețuire”.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
