2024. KLAUS WERNER IOHANNIS. „Trai, neneaco, cu banii babachii”.
Sub conducerea lui Klaus Iohannis, Administrația Prezidențială nu a implementat un sistem clar de monitorizare a rezultatelor diplomației economice românești, in cei aproape zece ani de mandat, adica huzur pe banii nostri.
Diplomația economică este o componentă esențială a politicii externe a României, avand rolul de a sprijini interesele economice ale antreprenorilor români și ale statului român, după cum subliniază Ministerul Afacerilor Externe. Obiectivul major al diplomației economice este de a contribui la bunăstarea economică a românilor.
Conform ultimului raport lunar publicat de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, în funcție de orientare geografică, exporturile și importurile României sunt preponderent legate de state europene, însumând 88,5% din totalul exporturilor și 87,7% din totalul importurilor.
Aceasta arată o prezență economică limitată a României pe piețele din alte regiuni, cum ar fi Africa, Asia sau America de Sud. Vizitele oficiale ale președintelui Iohannis pe aceste continente ar fi putut reprezenta o oportunitate de a sprijini firmele românești să stabilească parteneriate cu omologii locali, contribuind astfel la extinderea prezenței economice a României pe aceste piețe.
În cadrul vizitelor externe, prioritățile economice ale unui președinte, respectiv ale domnului Klaus Werner Iohannis, ar fi trebuit să includă facilitarea accesului pe piețele respective, stimularea exporturilor de produse finite și atragerea de investiții directe.
De asemenea, ar fi fost esențial să fie sprijinite importurile de materii prime și produse finite care nu sunt disponibile pe piața internă, completând astfel oferta pentru consumatorii români și întărind legăturile comerciale.
Implicarea, de fapt neimplicarea Presedintelui Romaniei, in realizarea / nerealizarea intereselor nationale in plan extern
Anterior si ulterior multiplelor vizite externe ale președintelui Klaus Iohannis, mai multe întrebari, de bun simt, au fost adresate Administratiei Prezidentiale, referitoare la:
- Refuzul sefului statului de a invita oameni de afaceri români, așa cum procedează alți omologi, pentru a facilita încheierea de contracte comerciale în străinătate.
Administrația prezidențială, in lipsa unor rezultate ale sefului pe aceasta directie, se fofileaza si paseaza responsabilitatea la Guvern, uitand, insa, ca, pe site-ul oficial al Președinției, secțiunea „Compartimentul mediu de afaceri”, este mentionat:
„Totodată, Compartimentul asigură participarea Instituției Președintelui la dezbaterile și manifestările organizate de reprezentanții mediului de afaceri la nivel intern și internațional.
Invitarea reprezentanților comunității de afaceri în scopul valorificării de oportunități comerciale reprezintă o componentă a diplomației economice care implică mai degrabă atribuții executive aflate în portofoliul Guvernului.
În contextul vizitelor Președintelui României în afara țării, au fost semnate mai multe acorduri, inclusiv prin participarea unor companii din sectorul energetic și financiar, iar Administrația Prezidențială a încurajat implicarea companiilor și a asociațiilor oamenilor de afaceri în legătură cu proiecte concrete aflate pe agenda discuțiilor, recomandând inclusiv adresarea către reprezentanții executivului, pentru facilitarea unor contacte directe și relevante în țările gazdă”, este răspunsul transmis ziarului Libertatea de către Administrația Prezidențială.
Evaluarea relațiilor economice și de afaceri cu partenerii străini ai României reprezintă un capitol aparte”.
- O alta intrebare stanjenitoare pentru Administrația prezidențială s-a referit la existenta / inexistenta unui mecanism prin care Președinția verifică dacă vizitele oficiale sau de stat ale președintelui, care au avut pe agendă dezvoltarea relațiilor economice cu diverse state, și-au atins ulterior obiectivul economic propus.
Raspunsul a fost extrem de „anevoios” si de neinteles (pentru noi, muritorii de rand), nerealizarea atributiilor de serviciu de catre „Capo del Tutti Capo” fiind, de data aceasta, pasata oricui altcuiva, nu conteaza cine, cu exceptia sefului, respectiv domnului Klaus Iohannis, acesta fiind, indirect, absolvit de orice vina, pentru faptul ca, in zece ani de domnie, nu a facut nimic – la propriu, nu la figurat.
Iata raspunsul:
„Pregătirea vizitelor Președintelui României, precum și evaluarea rezultatelor și urmărirea chestiunilor de interes de pe agendă se realizează împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei, Departamentul Comerț exterior al Guvernului, precum și cu celelalte ministere și agenții relevante pentru fiecare situație.
Aceste evaluări sunt avute în vedere pentru stabilirea acțiunilor necesare aplicării chestiunilor convenite cu partenerii externi cu ocazia vizitelor și contactelor avute, atât la nivelul șefului statului, cât și al celorlalte instituții implicate. În cadrul acestui proces, evaluarea relațiilor economice și de afaceri cu partenerii străini ai României reprezintă un capitol aparte, care este pregătit înaintea fiecărui eveniment și urmărit constant”.
- Alta intrebare concisa, alt raspuns fantasmagoric. Iata intrebarea:
„Prin ce mecanisme verifică președintele României dacă diplomația economică sau comercială este performantă în România”?
Vine si raspunsul Institutiei Puturosului:
„Din perspectivă economică, intensitatea și dinamica relațiilor economice dintre România și țările partenere este reflectată, de regulă, de valoarea unor indicatori specifici privind comerțul exterior, investițiile străine directe sau participările străine la capitalul social al unor societăți comerciale înregistrate în România.
Aceste date sunt publice, fiind periodic actualizate de instituțiile cu atribuții specifice precum, spre exemplu, Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României sau Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Complementar, rezultate concrete ale diplomației economice sau comerciale fac obiectul unor analize și studii tematice, realizate de instituții cu atribuții specifice din sectorul public, reprezentanți ai mediului academic și/sau ai mediul privat.
Din perspectivă instituțională, vizitele Președintelui României au constituit prilej pentru semnarea unor acorduri și memorandumuri de colaborare în domenii specifice, precum cel energetic (a se vedea, în acest sens, vizita Președintelui României în Emiratele Arabe Unite, din martie 2023, sau în Portugalia, din octombrie 2023) sau financiar (a se vedea, în acest sens, vizita Președintelui României în Japonia, din martie 2023).
Semnarea acestor acorduri și memorandumuri de colaborare este urmată de acțiuni concrete la nivel guvernamental și ministerial, privind proiecte specifice aferente respectivelor forme de colaborare, context în care, așa cum am menționat anterior, există o comunicare permanentă între Administrația Prezidențială și instituțiile de profil responsabile.
De asemenea, o comunicare permanentă există și cu autoritățile și instituțiile cu atribuții specifice în domeniul promovării comerțului exterior și investițiilor. Acestea monitorizează și evaluează permanent, ca parte a atribuțiilor curente, eficiența și/sau performanța demersurilor specifice diplomației economice a României”.
Ati inteles, nu-i asa? Nici noi, cu exceptia faptului ca nu ni se spune nimic despre rezultatele economice ale acordurilor si memorandumurilor semnate de Iohannis in contextul calatoriilor sale (si nu au fost putine) in cele „strainataturi” si care ne-au costat peste 25 de milioane de euro.
Mihai Dobre: Iohannis nu a fost foarte interesat în a fi purtătorul intereselor mediului de afaceri din România
Rugat să comenteze explicațiile Președinției cu privire la interesele lui Klaus Iohannis pentru a promova mediul de afaceri românesc în plan extern, Mihai Dobre, fost secretar de stat în MAE, lector universitar la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, a spus, pentru Libertatea, că în ceea ce îl privește pe Iohannis, dincolo de componenta declarativă, care poate fi generoasă cu angajamentele, avem o constatare faptică.
„Domnia sa nu a fost foarte interesat în a fi purtătorul intereselor mediului de afaceri din România în vizitele pe care le-a efectuat. Și avem elemente concrete: domnia sa ar fi trebuit însoțit de reprezentanții mediului de afaceri din România în vizitele pe care le-a făcut.
Vizitele trebuiau pregătite consistent. În contextul vizitei, puteau fi semnate acorduri de cooperare, nu doar între autoritățile române și autoritățile acelor state, ci puteau fi semnate acorduri de către oamenii de afaceri cu omologii lor.
Nu am inventat noi roata, sunt alții care fac asta. Fostul președinte francez, Nicholas Sarzoky, într-o vizită de o zi în Angola, a fost însoțit de un număr foarte mare de oameni de afaceri, s-au semnat zeci de acorduri între firmele franceze și firmele din Angola în prezența președintelui.
Pentru că fusese bine pregătită vizita. Oamenii de afaceri sunt acea punte prin care crește raportul economic dintre România și alt stat. Cine să-i cheme, dacă nu Administrația prezidențială în cooperare cu alte structuri?”, a comentat Mihai Dobre pentru Libertatea.
În cele două mandate de președinte, Klaus Iohannis a participat la următoarele forumuri de afaceri, fără însă să existe date concrete privind urmările fiecărui forum în parte:
- Forumul „Noi Perspective ale Parteneriatului Strategic Statele Unite – România”, 30 martie 2015, Statele Unite ale Americii.
- Participare, alături de preşedintele Republicii Slovace, Andrej Kiska, la deschiderea Forumului bilateral al oamenilor de afaceri români și slovaci, 18 noiembrie 2015, Republica Slovacă.
- Forumul de Afaceri Româno-Italian „Investiții Italiene în România – Un parcurs European în economia globală”, 14 iunie 2016.
- Forumul economic româno-bulgar, 15 iunie 2016, Sofia;
- Forumul oamenilor de afaceri români și bulgari, 29 iunie 2017, București.
- Forumul oamenilor de afaceri români și croați, 3 octombrie 2017, București.
- Găzduirea de către președintele României a Summitului și Forumului de Afaceri ale Inițiativei celor Trei Mări, 17 septembrie 2018, București.
- Întâlnire cu reprezentanții Confederației patronatelor italiene, la sediul Confindustria, 16 octombrie 2018, Italia.
- Forumul European pentru Antreprenoriat, 10 aprilie 2019, București, Palatul Cotroceni.
- Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, 20 iunie 2022, Letonia.
- Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, 7 septembrie 2023, București.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
