2024. Klaus Werner Iohannis. Cel mai detestat dintre pamanteni. O analiza asupra celui care a mintit, a tradat si ne-a vandut. Partea a II a.
Iohannis, case fara numar. Ghinion pentru preşedinte, care a pierdut două imobile din Sibiu şi ar putea fi executat silit pentru chiriile ilegale.
Scurt istoric al celor doua imobile situate pe strada Gheorghe Magheru 35, respectiv strada Nicolae Bălcescu nr. 29, din Sibiu.
Cele două imobile din Sibiu sunt case naționalizate în anii 1960 Potrivit istoricului moştenirii reconstituit de riseproject.ro şi Centrul de Investigaţii Media (CIM), ambele imobile au aparţinut soţilor Eliseu şi Maria Ghenea (fostă Baştea). Imobilele au fost naţionalizate în anii ’60 de regimul comunist.
După Revoluţie, în anii ’90, apare un prezumtiv moştenitor, Ioan Baştea, un strănepot al Mariei Ghenea (fostă Baştea). În 1999, acesta obţine o hotărâre judecătorească prin care se revocă naţionalizarea dispusă de statul comunist în anii ’60.
La 1 iunie 1999, soţii Iohannis merg la notarul Radu Gabriel Bucşă. Klaus Iohannis, pe atunci inspector la Inspectoratul şcolar Sibiu, avea în buzunar o procură de reprezentare a lui Ioan Baştea”, notează jurnaliştii riseproject.ro într-o investigaţie de presă din 2015.
Potrivit ultimei declarații de avere a președintelui României, din mai 2024, Klaus și Carmen Iohannis erau la acea dată proprietarii a 6 imobile, toate în Sibiu: 3 apartamente (obținute în anii 1997, 2001 și 2020) și trei case (una din 1992 și două din 2007).
De pe urma acestora, familia Iohannis declară chirii de câte 39.985 lei fiecare, adică 79.970 lei în total pe an, echivalentul a nici 16.000 de euro.
Din același document, reiese că șeful statului a încasat în ultimul an un salariu de 186.749 lei, în timp ce soția sa a câștigat 49.553 lei ca profesoară
Între 1999 și 2008, casa din Magheru le-a aparținut lui Ioan Baștea (casatorit cu Rodica Bastea), decedat între timp, Georgetei Lăzurcă, soacra președintelui, și lui Carmen Iohannis, soția acestuia.
Statul român a fost declarat moștenitorul legal al imobilului în 2008.
Pentru a impiedica statul roman sa intre in posesia imobilului din strada Nicolae Bălcescu 29, in urma hotararii de mai sus, Rodica Baștea (soţia lui Ioan Baştea şi o prietenă a familiei Iohannis) a cerut, in anul 2016, anularea in justitie a certificatului de moştenitor al statului roman asupra unui alt imobil, situat in strada Gheorghe Magheru 35, de asemenea fosta proprietate a presedintelui Iohannis.
A pierdut procesul atât la Tribunalul Hunedoara, cât și la Curtea de Apel Alba, iar acum iată şi la ICCJ.
Din noiembrie 2015, cand familia Iohannis a pierdut in instanta spațiul comercial din Sibiu, de pe strada Nicolae Bălcescu 29, și până la 25.09.2024, statul român nu a putut să își înscrie dreptul de proprietate asupra imobilului si nici să recupereze banii încasaţi ilegal din chirie de familia Iohannis, din cauza disputelor privind moștenirea din strada Gheorghe Magheru 35.
Ghinion pentru Klaus Iohannis la final de mandat.
Curtea Supremă a decis ca preşedintele să rămână fără două case din Sibiu, care vor trece în patrimoniul statului, şi, în plus, trebuie să dea înapoi chiriile încasate, în valoare de aproximativ 320.000 de euro.
Hotărârea ÎCCJ îi permite acum statului să ceară oficial atribuirea ca proprietar in cazul unui alt imobil din centrul Sibiului – din strada Nicolae Bălcescu nr. 29, pe care Klaus și Carmen Iohannis îl cumpărase de la pretinșii moștenitori pentru 3.200 de dolari și de pe urma căruia fostul primar al Sibiului, devenit președinte, ar fi încasat chirii de peste 260.000 de euro de la Raiffeisen Bank.
In context, la data de 25.09.2014, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) s-a pronunţat definitiv in favoarea statului, în cazul unui proces mai vechi, deschis in 2016, privind o asa-zisa moștenire a familiei prezidentiale, respectiv un imobil din Sibiu, situat pe strada Gheorghe Magheru 35, care le-a aparținut lui Carmen Iohannis și familiei Baștea – apropiați ai celor doi prezidențiabili.
Litigiul în privința căruia ICCJ s-a pronunțat miercuri a fost deschis de Rodica Baștea, o prietenă din Miami a familiei Iohannis, care, a solicitat, in justitie, anularea unui certificat din 2008 prin care statul român a fost declarat moștenitorul legal al imobilului din Gheorghe Magheru 35.
Verdictul in cazul acestei case, aflate în zona centrală a oraşului, deblochează un alt litigiu, din 2015, referitor la un alt imobil, situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, din Sibiu, fost in proprietatea familiei Iohannis, care, din închirierea acestui spatiu către Raiffeisen Bank, a obtinut, in perioada 1999 – 2016, suma de 260.000 euro.
Din cauza acestui litigiu legat de moştenire, ANAF susţinea că nu poate recupera un alt imobil care a aparținut președintelui, un spațiu comercial din Sibiu, de pe strada Nicolae Bălcescu 29, care a fost închiriat către Raiffeisen Bank.
Acum, însă, odată cu decizia publicată, este înlăturat ultimul impediment juridic în calea Fiscului, care trebuie să recupereze banii de la Iohannis.
Statul român poate să treacă la recuperarea banilor pe care Klaus Iohannis i-ar fi încasat drept chirie de la ambele imobile, în total aproximativ 320.000 de euro.
Conform declaraţiei de avere, preşedintele nu poate plăti suma şi riscă să fie executat silit – o premieră în istoria României. Iohannis rămâne însă cu alte patru case.
Familia președintelui Klaus Iohannis pierde definitiv două imobile din Sibiu. Este decizia anunţată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit declaraţiei de avere a preşedintelui, în contul sau se află mai puţin de 38.000 de euro. Klaus Iohannis poate încerca să convingă Fiscul să achite eşalonat suma datorată, 320.000 de euro, în termen de 12 luni fără garanţii.
Statul român, prin ANAF, poate executa silit familia Iohannis chiar pe venitul pe care preşedintele îl încasează ca şef al statului: peste 3.000 de euro.
Familia prezidenţială a deţinut 3 apartamente şi 3 case în municipiul Sibiu, potrivit declaraţiei de avere. Anual, din proprietăţile închiriate, în buzunarele celor doi soţi Iohannis au ajuns aproape 80.000 de lei.
Cele două imobile ce vor ajunge acum în proprietatea statului au fost cumpărate de Klaus Iohannis de la FALSI moştenitori. Unul dintre ei, Rodica Baştea, o prietenă din Miami a familiei prezidenţiale, a încercat să anuleze certificatul din 2008 prin care statul român a fost declarat moştenitor legal al casei.
„La instanţele precedente, acolo spune că imobilele au fost dobândite în mod nelegal şi că cumpărătorii au fost de rea-credinţă. Mai devreme sau mai târziu, adevărul iese la suprafaţă si că nimeni nu este mai presus de lege”, a declarat Tudorel Toader, fost ministru al Justiţiei.
„Unde e lege nu e tocmeală, mă gândesc, nu? Toată lumea ar trebui să fie egală în faţa legii, fără derogări, fără portiţe de scăpare”. „Foarte bine! Şi să plătească şi dobândă! Aşa cum noi suntem obligaţi, dacă datorăm ceva statului, să dăm înapoi, cred că şi domnia sa are aceleaşi obligaţii”, spun românii.
În urmă cu 10 ani, Klaus Iohannis suţinea că proprietăţile au fost cumpărate din banii obţinuţi din meditaţii. Atunci, preşedintele României ieşea la rampă cu una dintre cele mai controversate declaraţii ale sale.
Moderator: Oamenii ăia care sunt profesori, învăţători, educatori, se întreabă, uitându-se la dumneavoastră: „Domne’, eu cu ce am greşit? De ce nu am reuşit ca prin muncă cinstită, ca domnul Iohannis, să am şase case.
Iohannis: Ghinion.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
