2024. PROFIL DE PREZIDENȚIABIL ÎN ROMÂNIA!!?? Misiune imposibilă. Când din căcat faci bici, să și trosnească?
Nicolae Ciucă s-a născut pe 7 februarie 1967 în localitatea Pleniţa, judeţul Dolj.
A terminat Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, în 1985 şi apoi a absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu, în 1988. A fost comandant de pluton de lansare, apoi comandant de pluton de cercetare şi instrucţie, pentru ca în 1993 să ajungă ofiţer de stat major în biroul operaţii.
Geografia județului Brăila i-a provocat confuzie lui Nicolae Ciucă, președintele PNL, care a afirmat că Ianca este al doilea cel mai mare județ din Brăila, după ce un alt participant la întâlnire i-a șoptit că, de fapt, este primul????
Cu ocazia unui interviu televizat, Ciucă a declarat că România nu produce motorină și a discutat despre „benzinării private”. Actualmente, România își poate asigura aproximativ un sfert din producția internă de petrol, iar pentru fiecare tonă de petrol național, sunt necesare aproximativ trei tone importate de produse petroliere, având în vedere că motorina nu se produce local.
Iată ce spune Nicolae Boyd (JAN BOBEANU), aflat in prezent in Canada, fost coleg timp de șapte ani cu premierul Nicolae Ciucă:
„Ghinion! Așa ar spune un alt incapabil (președintele Iohannis) cu care s-a ales această țară. Am fost coleg cu Ciucă timp de patru ani la LMTV și apoi trei ani la SMNB. Îl cunosc de mic. Niciodată nu a ridicat mâna la oră de algebră, căci nu știa răspunsul. Poate că a ridicat mâna doar ca să iasă la toaletă în timpul orei de matematică. Să fim serioși! Ciucă a fost și este un mediocru înnăscut.
Pentru mine, care-l cunosc de când era copil, este surprinzător cum un individ cu nivelul său intelectual a ajuns unde este.
Este uimitor, dar eu știu de ce. Este vorba de servicii de informatii externe, care l-au recrutat încă din anii ’95.
Întrebările mele sunt: unde este poporul? Oamenii cu adevărat valoroși, unde sunt? Vă imaginați că imaginea lui Ciucă (pe care noi îl alintam „frunte lată”) va rămâne pentru totdeauna în panoplia marilor lideri români? Dumnezeule! Ce fatalitate pentru România! Ciucă a ajuns alături de Maniu, Brătianu, Rosetti, Sturza, Maiorescu, Ghica, Catargiu, Tătărăscu, Antonescu și alți adevărați lideri de cultură și politicieni remarcabili. Wow! Ciucă, frate… alături de toate aceste somități! Păi, Ciucă, lângă toți aceștia, este un nimeni.
Nivelul său este zero din toate punctele de vedere.
Întrebați-l cele mai simple lucruri și va fi mut. Îl cunosc. Știu ce poate să facă. Dacă îi luați consilierii și foile de pe care citește cu dificultate, rămâne un mare gol. Nu cred că americanii i-au putut transforma intelectul mai mult decât a fost înnăscut. IQ-ul lui este de om mediu. Nu l-au transformat în genial. Evaluarea noastră militară prevedea că va ajunge, în cel mai bun caz, maior.
Atât și nimic mai mult!
Evident că nu au reușit să-l transforme. Rămâne mediocru. Cum a ajuns acest om general? Este absurd să ne imaginăm un astfel de individ ca general, cu patru stele, șef la SMG, ministru sau prim-ministru, și posibil viitor președinte. Realizați câți bani din bugetul vostru trec în fiecare zi prin pixul unui om fără cunoștințe economice? Nu are capacitatea să ia decizii la un asemenea nivel.
În timp ce oamenii suferă și mor în spitale, strainii continuă să absoarbă resursele din bugetul sărăcăcios al țării. Cum puteți accepta asta? Poate cineva să creadă că un simplu camionagiu cu patru clase poate pilota un avion supersonic? Eu spun categoric nu!
Ați înnebunit? El, în comparație cu ceilalți premieri, este ca un vierme lângă un vultur.
Ce ghinion pentru această țară! Un ghinion meritat de cetățenii români care acceptă lideri ca Ciolacu, Iohannis și Ciucă.
Dacă aceștia vă decid destinele, nu mai e nimic de comentat. Dacă nu vă salvați viitorul copiilor voștri, nimeni nu o va face pentru voi. Succes, nație română!”
Într-o investigație Recorder, s-a discutat despre misiunea lui Nicolae Ciucă în Irak, unde a efectuat patrulări în afara orașului Nassiriya, fără a fi implicat direct în lupte. Doi generali italieni au declarat că batalionul condus de el, „Scorpionii Roșii”, nu a fost implicat în confruntări directe.
Ciucă a lansat un videoclip pentru promovarea cărții sale „În slujba țării”, în care sunt incluse imagini din lupte din Afganistan și Irak. Generalul italian Gian Marco Chiarini a spus că românii nu au putut intra în Nassiriya, ci au format un flanc defensiv.
Generalul Roberto Cremene a declarat că Ciucă a refuzat să vină în sprijinul polițiștilor militari prinși într-o ambuscadă.
Aceeaşi atitudine pasivă a lui Nicolae Ciucă a fost scoasă în evidenţă şi de un alt comandant al trupelor italiene cantonate în zonă, respectiv generalul Luigi Scollo. De altfel Luigi Scollo şi Marco Chiarini au povestit cum au avut ca misiune eliberarea a trei poduri peste râul Eufrat, sub o ploaie de rachete trase de insurgenţii irakieni, dar trupele româneşti, deşi cantonate în apropiere, nu le-au venit în ajutor, Nicolae Ciucă motivând că nu are aprobarea autorităţilor de la Bucureşti pentru a înainta .
Deşi au trecut mai bine de 20 de ani de la acele momente, generalul Marco Chiarini îşi aduce şi acum aminte de cuvintele pe care i le-a spus Nicolae Ciucă la vremea respectivă: „Avem o restricție națională, deci nu pot intra în Nassiriya”.
Această imagine statică zugrăvită de colegii de arme ai generalului nu se potriveşte deloc cu imaginea de erou cu care încearcă Ciucă să seducă electoratul, fapt ce ne face să ne întrebăm dacă autobiografia ce va fi lansată curând, „Un ostaş în slujba ţării”, nu va fi cumva aşezată la secţiunea „Ficţiune” pe rafturile librăriilor.
Legenda spune că Nicolae Ciucă ar fi participat la mai multe misiuni militare, în creierii unora, fiind comandantul Batalionului 26 Infanterie, care a operat în zonele în care nu existau conflicte miltare, în Afganistan și Irak.
În timpul Bătăliei de la Nassiriya din mai 2004, s-a raportat în fals că românii au fost implicați direct în lupte.
Pe de altă parte, comunicările guvernamentale sub conducerea lui Ciucă au fost criticate pentru lipsa de profesionalism.
Criticii susțin că premierul citeste prost, fără a reuși să transmită mesaje clare și coerente. De asemenea, s-a observat o degradare a standardelor în politica românească, cu lideri care preferă să comunice direct, fără purtători de cuvânt, contribuind astfel la confuzie și lipsă de seriozitate în relația cu mass-media.
Concluzii.
Aspectele de mai sus ridică o serie de probleme legate de competențele și pregătirea lui Nicolae Ciucă, președintele PNL și fost prim-ministru al României. Criticile aduse acestuia, subliniază percepția că Ciucă nu este capabil să îndeplinească funcțiile înalte pe care le ocupă.
Generalii italieni contrazic narațiunile anterioare, care îl prezentau pe Nicolae Ciuca in postura unui erou în fața pericolului. Aceste dezvăluiri generează îngrijorări cu privire la modul în care liderii politici din România își construiesc imaginea publică și la adevărul din spatele acestor narațiuni.
Articolul subliniază și o problemă mai largă în politica românească, care a fost descrisă ca fiind „deprofesionalizată” și „vulgarizată”.
In acest sens, se subliniaza că nu mai există o comunicare eficientă între liderii politici și public, iar declarațiile acestora sunt lipsite de claritate și coerență. Aceasta se reflectă în modul în care Ciucă își susține discursurile, care sunt percepute ca fiind stângace și confuze.
Critica lui Nicolae Boyd este parte a unei discuții mai ample despre leadershipul politic în România, subliniind nevoia de transparență, competență și responsabilitate în rândul liderilor politici. Într-o perioadă în care societatea românească se confruntă cu numeroase provocări, este esențial ca cei care conduc să aibă nu doar puterea, ci și cunoștințele necesare pentru a lua decizii înțelepte și corecte pentru viitorul țării.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
